România ar putea deveni al treilea cel mai mare producător de orez din Europa, însă suprafețele cultivate sunt prea puține
România ar putea deveni al treilea cel mai mare producător de orez din Europa, după Spania și Italia. Dar folosim doar 2.500 de hectare pentru aceste culturi, deși avem disponibile suprafețe chiar de sute de ori mai mari.
O strategie pentru îmbunătățirea situației a fost concepută de Institutul Agricol de la Brăila și trimisă la Ministerul Agriculturii.
Meniurile restaurantelor din toată țara se întrec în preparate pe bază de orez, de la arancini, la risotto sau paella.
Românii mănâncă tot mai mult orez, pentru că au învățat să-l gătească în diferite moduri și obțin astfel preparate poate chiar mai apetisante decât cele clasice.
Corespondent Știrile Pro TV: „Institutul Național de Statistică spune că un român consumă, în medie, pe an, 5,2 kilograme de orez. Clasamentul, în schimb, este condus de portughezi și de locuitorii din Țările de Jos, care consumă până la 18 kilograme de orez pe an.”
Importăm mai bine de trei sferturi din orezul pe care îl consumăm, ceea ce ne costă chiar și 60 de milioane de euro pe an.
Producția la noi se face doar pe 2.500 de hectare, chiar dacă România are un potențial uriaș.
Specialiștii au identificat o fâșie de teren, de-a lungul luncii Dunării, pe o lățime de 20 de kilometri, care a fost amenajată special pentru cultivarea orezului, acum cinci decenii.
De la Calafat la Brăila, parcelele îndiguite care pot fi ușor irigate direct din fluviu, sunt ideale pentru orez.
Ionel Ivan, Stațiunea de Cercetare Agricolă Brăila: „După datele ANIF, în lunca Dunării se mai găsesc suprafețe de 420.000 de hectare. Deci automat România ar deveni un bazin mare orizicol. Aceste terenuri aparțin ADS-ului, statului român.”
Cercetătorii din Brăila au lucrat inclusiv cu specialiști din Coreea ca să pună la cale o strategie pentru extinderea culturilor de orez.
Printre soluții se numără soiurile rezistente la condițiile de secetă, care au afectat agricultura în ultimii ani. Experimentul, făcut pe zece hectare, a dat randament bun.
Daniela Tofan, Stațiunea de Cercetare Agricolă Brăila: „Faptul că am putea să producem această sămânță pentru 20.000 de hectare ar asigura consumul de orez pentru întreaga Românie și chiar am putea să exportăm.”
Cu astfel de soiuri, am putea obține mai bine de zece tone pe hectar.
Alin Gheorghe, cercetător SCDA Brăila: „Această cultură valorifică foarte bine aceste condiții climatice în creștere. Centrul de Ameliorare a reușit să obțină soiuri tardive care valorifică aceste condiții.”
Orezul este cea mai cultivată cereală din lume și se spune că producția mondială acoperă 66% din necesarul de hrană al omenirii.
.webp)
