Codul fiscal a fost modificat. Premierul a atacat ”multinaționalele” și băncile, din cauza protestelor
Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Codului fiscal a fost adoptată în şedinţa de Guvern, în ciuda protestelor patronatelor, sindicatelor, primarilor şi a preşedintelui Klaus Iohannis.
CITIȚI în acest articol care sunt principalele modificări fiscale, așa cum au fost anunțate oficial de Guvernul României!
Printre măsurile adoptate se numără reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru veniturile din salarii, pentru unele pensii, pentru chirii, dobânzi, activităţi agricole, introducerea unei "contribuţii asigurătorii pentru muncă” de 2,25% pentru angajatori, majorarea nivelului salariului lunar brut în funcţie de care se acordă deducerea personală, reducerea cotei totale a contribuţiilor sociale obligatorii de la 39,25% la 37,25%, reducerea numărului contribuţiilor sociale de la 6 la 3.
De asemenea, Executivul susține că salariul minim brut pe ţară va creşte de la 1.450 de lei la 1.900 de lei începând cu 1 ianuarie 2018.
Premierul Mihai Tudose a spus la începutul şedinţei din Guvern, că este ”o inflamare excesivă” a opiniei publice, el susţinând că măsurile privind externalizarea profitului ”au inflamat nişte multinaţionale”.
De asemenea, după ce ministrul de Finanțe și cel al Muncii au prezentat ”beneficiile” modificărilor fiscale ale Guvernului PSD, premierul Mihai Tudose a spus că tocmai a aflat că sunt nişte sucursale de bănci care le-au dat liber angajaţilor pentru a merge la protest.
”Dacă băncile sunt nervoase, pe chestia asta eu vă felicit. Poate plătesc şi profit”, a adăugat premierul.
În Piaţa Victoriei au protestat câteva sute de persoane.
”Pe ordinea de zi sunt măsurile de modificare a Codului Fiscal şi, ca să nu fiu secretos, vă spun care este părerea mea şi a unora dintre colegii mei despre inflamarea excesivă a opiniei publice. Este vorba despre trecerea contribuţiilor. Acolo şi sindicate şi patronate, care până mai deunăzi erau foarte în regulă cu trecerea contribuţiilor, s-au inflamat, după ce Guvernul doreşte să introducă măsuri foarte ferme în ceea ce priveşte externalizarea profitului, nefăcând practic altceva decât să transpună în legislaţia noastră o directivă europeană, precum şi alte măsuri pe care noi considerăm că e bine să le luăm, ca să nu mai fie deductibil tot profitul. Adică să avem şi noi nişte bani din care să facem educaţie, sănătate şi infrastructură. În acest sens, s-au inflamat nişte multinaţionale, dar din fericire înţeleg că au înţeles că nu e cazul, că finalul va fi acelaşi”- a spus premierul României la începutul ședinței de Guvern, în fața camerelor de televiziune.
VIDEO:
Sinteza declarațiilor ministrului Finanțelor, Ionuț Mișa:
- Aduce importante beneficii atât pentru cetățeni, cât și pentru firmele care activează în România. Se urmărește reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10 %.
- Se reduc contribuțiile sociale de la 39.25 la 37 %, cu 2 procente.
- Toate aceste măsuri cumulate vor avea ca efect creșterea venitului net al angajatului, fără ca angajatul să plătească mai mulți bani la stat.
- Aceasta măsură va reduce birocrația din punct de vedere fiscal și simplifică foarte mult elementul fiscal.
-O altă măsură fiscală este majorarea salariului brut lunar.
După declarațiile ministrului Finanțelor, care a ăncercat să prezinte cât mai multe efecte prozitive ale ”revoluției fiscale”, premierul Tudose a intervenit din nou:
”Am apreciat cu ghilimelele de rigoare un protest al unor români susținuți de conducere, care doreau autostrăzi, compania externalizând profitul. Superb. Nu mai merge” - a spus Tudose înainte de a-i da cuvântul ministrului Muncii Olguța Vasilescu, pentru a prezenta, de asemenea, beneficiile modificărilor pregătite de Guvernul PSD.
La finalul celor câteva minute la care presa a avut acces, premierul Tudose a ținut să-l felicite pe ministrul de Finanțe, pentru că a reușit să enerveze ... băncile.
”Felicitări domnule ministru Mișa pentru alocuțiunea de la început. Tocmai am aflat acum că sunt niște sucursale ale unor bănci care au dat liber angajaților pentru a putea participa la mitingul din față. Deci sunteți pe drumul cel bun. Dacă băncile sunt nervoase, pe chestia asta eu vă felicit. Poate o să plătească și impozite.” - a spus premierul României.
Principalele măsuri cuprinse în Ordonanţa de Urgenţă adoptate de Cabinetul Tudose sunt:
- transferul contribuţiilor în sarcina angajatilor
- scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%
- impunerea unei taxe de solidaritate pentru angajatori de 2,5%.
Modificările Codului fiscal privind impozitul pentru IMM-uri, impozitul pe venit și contribuțiile sociale - conform comunicatului Guvernului
În domeniul impozitării societăților, Ordonanța de urgență adoptată revizuiește sistemul de impunere a microîntreprinderilor, astfel încât vor beneficia de impozit de 1% pe veniturile realizate și IMM-urile care realizează venituri de la 500.000 euro la 1.000.000 euro și care în prezent plătesc impozit de 16% pe profit.
De asemenea, se elimină condiția privind realizarea de venituri din consultanță și management. ”Menționăm că în prezent, firmele care obțin venituri din consultanță și management pot plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor, dacă aceste venituri nu depășesc 20% din veniturile totale.”, se arată în comunicat.
Totodată, se includ în acest sistem și persoanele juridice care nu intrau sub incidența acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieței de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc și din domeniul extracției resurselor naturale).
Măsura este benefică mediului de afaceri având în vedere scăderea sarcinii fiscale și reducerea costurilor aferente calcului și administrării impozitului.
Totodată, ordonanța transpune în legislația națională prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaționale, prin:
Ø limitarea deductibilității dobânzilor;
Ø introducerea impozitării la ieșire - previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României;
Ø consolidarea regulii antiabuz, ce va permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive;
Ø introducerea normelor privind societățile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plații impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.
În domeniul contribuțiilor sociale obligatorii, modificările vizează atât reducerea cotelor cumulate ale contribuțiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, cât și reducerea numărului contribuțiilor sociale de la de la 9 (angajat și angajator), la 3, după cum urmează:
- contribuția de asigurări sociale (CAS), plătită pentru salariat;
- contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), plătită pentru salariat;
- contribuţia asiguratorie pentru muncă, suportată de angajator.
Se stabilește transferul sarcinii fiscale a obligațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, astfel:
-► CAS și CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajați, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS și CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ;
De asemenea, se stabilește o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă definite potrivit legii.
Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) este în cotă de 10%, datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.
Actul normativ prevede și modificarea modului de stabilire a CAS și a CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activități independente [de exemplu: consultanți, experți contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocați (numai CASS), notari (numai CASS)] sau alte categorii de venituri. Mai exact, acestea nu mai datorează contribuțiile sociale asupra venitului realizat, ci baza de calcul va fi venitul ales, care, în cazul CAS trebuie să fie cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară, iar baza de calcul a CASS va fi salariul minim brut pe țară.
Se exceptează de la plata CAS persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activități pentru care, potrivit legii, există obligaţia asigurării în aceste sisteme (ex: avocații, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective (ex. avocații salarizați, etc.). În prezent, excepția se aplică pentru orice venit din salariu și asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au și calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurări sociale, ceea ce generează inechități față de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii.
Se modifică, de asemenea, modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor care au calitatea de pensionari, șomeri, persoane aflate în concedii pentru creșterea copiilor, persoane care obțin ajutoare sociale și alte categorii de persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului. Aceste persoane vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.
Se introduce „Contribuția asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% datorată de angajatori. Contribuţia asiguratorie pentru muncă este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale.
În domeniul impozitului pe venit, ordonanța prevede reducerea cotei de la 16% la 10%. Astfel, cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, din activități independente, din cedarea folosinței bunurilor, din investiţii (mai puțin veniturile din dividende, pentru care se menține cota de impozit de 5%), din pensii, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din premii și din alte surse. Măsura are scopul să reducă presiunea fiscală asupra veniturilor populației și, implicit să contribuie la creșterea nivelului de trai, precum și să încurajeze mediul de afaceri, îndeosebi în ceea ce privește creșterea investițiilor.
Alte modificări aduse Codului fiscal vizează:
Ø Majorarea nivelului venitului lunar brut în funcție de care se acordă deducerea personală, după cum urmează:
- de la 1500 lei (în prezent) la 1950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere,
- de la 3000 lei (în prezent) la 3600 lei - limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.
Pentru salariații care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale.
Scopul măsurii este să fie menținut numărul persoanelor care beneficiază de aceste deductibilități în condițiile majorării salariului minim brut pe țară și al transferului sarcinii fiscale de la angajator la angajat.
Alte modificări fac referire la sancționarea agentului economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA doar în cazul în care există probe că acesta avea informații certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat în relații comerciale.
De asemenea, se extinde confiscarea și asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate - alcool și produse din tutun.
Ce înseamnă ”Marea revoluţie fiscală". Argumentele Guvernului şi ale PSD
"Marea revoluţie fiscală" este contestată de sindicate şi patronate, deopotrivă, dar şi de primari. Principala măsură contestată de către sindicate este cea privind transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, care va duce, în opinia acestora, la scăderea salariilor.
Atât premierul Mihai Tudose, cât şi liderul PSD, Liviu Dragnea, au susţinut că trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat nu va genera reduceri de salarii ci, dimpotrivă, "este pentru prima dată când se măresc salariile într-un mod serios pentru toată lumea".
Dragnea a spus că "niciun om de afaceri normal la cap şi de bună-credinţă nu îşi va permite să se folosească de această modificare pentru a scădea salariul angajatului", în timp ce premierul a criticat şi ironizat sindicatele, susţinând că sunt de neînţeles şi că "au ajuns la o logică strâmbă plecând de la premisa că "închidem ţara şi n-o să mai muncească nici albinele".
”Se poate aplica Legea salarizării fără niciun fel de probleme. În momentul în care a fost gândit transferul contribuţiilor ca măsură în programul de guvernare a fost luat în calcul tot ansamblul măsurilor fiscale şi nu va fi niciun efect negativ asupra legii salarizării”, a susţinut, la rândul lui, ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa.
Proteste față de "Revoluţia fiscală"
Pagina "Corupţia Ucide" a lansat un apel pentru organizarea unei manifestaţii împotriva modificării Codului fiscal, în Piaţa Victoriei, miercuri, începând de la ora 14:00, în ziua în care Guvernul ar urma să adopte prin OUG trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat.
De asemenea, organizatorii evenimentului intitulat "Opriţi modificarea Codului fiscal!" fac apel la marile companii să permită angajaţilor să îşi ia liber prin rotaţie pentru a participa la miting.
"8 noiembrie este Miercurea Neagră pentru economia României. Pentru a cârpi un buget pe care nu a fost în stare să îl gestioneze, Guvernul PSD-ALDE este capabil să distrugă economia liberă a României. Modificările Codului Fiscal, pe care Cabinetul Tudose intenţionează să le adopte printr-un nou derapaj democratic (Ordonanţă de Urgenţă), vor aduce haosul în planurile de afaceri şi în salarizare. În acest fel, inconştienţa guvernanţilor distruge orice şansă pentru o economie predictibilă şi stabilă în România", scrie pe pagina evenimentului.
Organizatorii anunţă că miercuri, de la ora 11.00, oamenii se vor aduna în Piaţa Victoriei pentru a opri această OUG toxică.
"Şedinţa de guvern începe la ora 15:00, iar noi vom fi în Piaţa Victoriei pentru a opri această nouă OUG toxică. Facem apel la marile companii din România să susţină acest protest şi să le dea câteva ore libere prin rotaţie angajaţilor, pentru a veni alături de noi. Să nu se lase intimidate de teoriile conspiraţiei şi să înţeleagă că este ultima şansă de a lupta împotriva unei ”Revoluţii Fiscale” care le va pune în pericol business-ul", scriu ei.
Marţi, aproximativ 10.000 de oameni - angajaţi de la Dacia şi din alte companii din industria auto - au protestat la Mioveni, iar sindicaliştii spun că vor continua acţiunile de protest dacă Guvernul va adopta modificările din domeniul fiscal care sunt respinse deopotrivă de sindicate şi patronate.
Şi Blocul Naţional Sindical a anunţat că sindicatele vor continua acţiunile de protest.
Astfel, miercuri, începând cu ora 16.00, aproximativ 1.000 de membri de sindicat vor protesta la Constanţa, joi, de la ora 15.00, respectiv 16.00, vor avea loc proteste la Oradea şi la Ploieşti, iar vineri, de la ora 14.00, este programată o acţiune de protest la Timişoara. Miercuri, 15 noiembrie, începând cu ora 16.00, sunt programate proteste la Cluj-Napoca. Toate acţiunile de protest, la care se estimează că vor fi apromativ 1.000-1.500 de participanţi în fiecare oraş, vor fi organizate în faţa sediilor prefecturilor.
De asemenea, CNSLR - Frăţia a anunţat, în 2 noiembrie, începerea procedurilor pentru declanşarea grevei generale, principalul motiv fiind trecerea plăţii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, ceea ce va duce la scăderea tuturor salariilor şi pierderea unor locuri de muncă, potivit sindicaliştilor.
Sindicaliştii spun că această măsură va duce la imposibilitatea negocierilor sectoriale şi intersectoriale care generează lipsa unei protecţii reale ale angajaţilor, în forma actuală a Legii 62/2011 şi la întârzierea nejustificată a acordării drepturilor salariale pentru angajaţii unor unităţi publice de asistenţă socială şi medico-socială.
Greva generală va fi declanşată în sectoarele sănătate, învăţământ, administraţie publică şi asistenţă socială, energie, petrol şi gaze, chimie, petrochimie, comunicaţii, transporturi, agricultură, potrivit CNSLR - Frăţia.
Primarii şi preşedintele se opun
Primarii se opun reducerii impozitului pe venit, care va genera scăderea semnificativă a încasărilor la buget. Soluţia găsită de Guvern a fost acordarea unor compensări de la bugetul de stat pentru anul 2018. Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, spunea că, odată cu scăderea impozitului pe venit, Aradul va pierde 8 milioane de euro anual chiar şi după compensarea de la Guvern. Săptămâna trecută, şi preşedintele Iohannis a criticat dur Guvernul pentru măsurile fiscale anunţate, afirmând că se vor transforma într-o bulversare fiscală şi că "vor băga România într-o aventură economică şi fiscală cu final trist". Luni, şeful statului a reluat criticile, spunând că tot ceea ce a văzut în ultimele zile îi confirmă că a avut dreptate atunci când a afirmat că este "o ţopăială fiscală", el spunând că este total inoportun ca data de implementare a acestor măsuri fiscale să fie 1 ianuarie 2018 şi că "minim, minimorum" s-ar impune o amânare semnificativă şi un studiu foarte bine fundamentat.
Şeful statului a mai spus că nu a mai avut discuţii cu premierul Mihai Tudose, dar că faptul că toată lumea este împotriva acestor modificări fiscale ar trebui să dea de gândit oricui: "Nu am mai discutat cu premierul, dar am văzut cu toţii că, în afară de iniţiatori, toată lumea este împotriva acestor modificări. Ced că trebuie să dea de gândit oricui care doreşte să facă modificări atât de ample şi vede că nu vrea nimeni să meargă pe aceeaşi linie".
În ce constă "revoluţia fiscală"
Printre măsurile anunţate se numără reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru veniturile din salarii, pentru unele pensii, pentru chirii, dobânzi, activităţi agricole, introducerea unei "contribuţii asigurătorii pentru muncă” de 2,25% pentru angajatori, majorarea nivelului salariului lunar brut în funcţie de care se acordă deducerea personală, reducerea cotei totale a contribuţiilor sociale obligatorii de la 39,25% la 37,25%, reducerea numărului contribuţiilor sociale de la 6 la 3. De asemenea, salariul minim brut pe ţară va creşte de la 1.450 de lei la 1.900 de lei începând cu 1 ianuarie 2018.
O altă măsură se referă la majorarea nivelului salariului lunar brut în funcţie de care se acordă deducerea personală: de la 1500 lei (în prezent) la 1950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcţie de numărul persoanelor aflate în întreţinere; de la la 3000 lei (în prezent) la 3600 lei - limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv. Pentru salariaţii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale.
Totodată, Guvernul are în vedere majorarea numărului microîntreprinderilor care vor plăti impozit de 1% pe veniturile realizate, prin creşterea plafonului de încadrare ca microîntreprindere de la 500.000 de euro la 1 milion de euro. În prezent, IMM-urile care realizează cifra de afaceri între 500.000 de euro şi 1 milion de euro plătesc impozit de 16% pe profit.
Sursa: News.ro, Pro TV
Etichete: protest, guvern, angajati, Liviu Dragnea, impozitare, greva, angajatori, sindicate, primari, mihai tudose, contributii sociale, ionuț mișa, fiscalitate,
Dată publicare:
08-11-2017 08:52
