Primarii, revoltați din cauza ”revoluției fiscale”: ”Opriţi-vă, incompetenţilor!”
Modificările fiscale anunţate de Guvern generează reacţii în lanţ. Odată cu scăderea impozitului pe venit, de la 16 la 10%, se vor diminua şi bugetele primăriilor.
Asta în condiţiile în care, unii edili au declarat deja că intră în faliment, pentru că au mărit prea mult lefurile pe baza noii legi a salarizării. Cum situaţia este disperată, primarii s-au întâlnit astăzi cu premierul Mihai Tudose şi cu liderul PSD, Liviu Dragnea, şi au cerut bani ca să acopere golul de anul viitor apărut odată cu reducerea impozitului pe venit.
După o discuţie de două ore şi jumătate, primarii au ieşit de la întâlnirea cu premierul Mihai Tudose şi cu liderul PSD cu promisiunea că vor primi bani de la Guvern pentru acoperirea golurilor din bugetele locale. Insuficienţi spun unii.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
În prezent, din banii colectaţi din impozitele de pe venit o cotă de 41,75% merge către bugetele locale. Aceşti bani plus taxele şi impozitele locale formează bugetul unei primarii.
Primarii estimează că, după scăderea impozitului pe venit, de la 16 la 10%, sumele care ajung la primarii din acest bir vor scădea cu 20-30 de procente în 2018, faţă de 2017.
Aşa că au propus creşterea cotei până la 60%, ca să compenseze pierderea. Guvernul le va da însă doar 1,25% în plus, adică un total de 43%, care nu va acoperi toată gaura.
Cătălin Flutur: primarul municipiului Botoşani: "Din păcate, taxele şi impozitele nu pot acoperi nici măcar partea de salarizare, nu mai vorbim de cea de dezvoltare. Toată speranţa noastră era ca cotă parte din impozit să ne echilibreze cheltuielile. Pierdem 35% din aceste venituri, iar compensarea e de doar 1,25%. Există un risc imens să nu putem funcţiona în 2018."
Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad: ”Pierdem bani care merg la dezvoltare. O să-ţi împingi proiectele pe care le puteai face în 2 ani spre 4 ani. Mi-e greu să mă duc la Arad şi să le spun trebuie să tăiem din proiecte, ne-am dezvoltat prea repede.”
Antal Arpad, primarul muncipiului Sfântu Gheorghe: ”Sperăm că e valabil doar pt 2018 şi că din 2019 reintrăm pe creştere. Pierdem cam 14%, adică creşterea pe anul viitor."
Situaţia şi mai disperată este în cazul primăriilor aflate deja în faliment, unde bugetele au intrat pe minus după mărirea din vară a salariilor angajaţilor.
Este şi cazul primăriei din comuna Dimăcheni-judetul Botoşani. Pentru plata lefurilor s-au luat deja banii de la investiţii iar în momentul de fata responsabilii au cheltuit inclusiv banii pentru benzină microbuzului şcolar. Aşa că elevii nu mai au cum să meargă la cursuri.
Ștefan Cojocaru, primarul comunei Dimăcheni: "Nu mai am bani de salarii, am facturi restante, am hotărâri judecătoreşti de achitat, în special la şcoală. Se aşteaptă o rectificare cât de degrabă şi trăim cu speranţă.”
Pierderea la bugetul de stat, odată cu noile măsuri fiscale, este estimată la 5,2 miliarde de lei. Guvernul mizează însă pe o colectare mai bună a taxelor şi impozitelor.
Primarul sectorului 3, Robert Negoiță: ”Am convenit că o să avem măsuri în compensare. De exemplu, pentru anul viitor, 2018, nu vor scădea veniturile din IV sub nivelul anului 2017 și că se va umbla inclusiv la cotă, de la 41,75 va crește la 43 %.
Nu vor fi afectate bugetele locale pentru anul viitor, în sensul în care nu vor fi mai mici veniturile față de 2017 - un aspect. Un alt aspect este că în prima jumătate a anului viitor ne vom vedea pentru a stabili cotele și să vedem în ce măsură vor evolua lucrurile. În evaluarea dânșilor, vor crește veniturile la buget, pentru că se va face o colectare mai bună, se vor declara salariile ...”
Primarul Aradului Gheorghe Falcă: ”Putem spune că în primăvara anului viitor am căzut de acord să facem o analiză mult mai clară a acestor efecte, ceea ce confirmă că toată lumea se îndoiește de rezolvarea 100% a problemei.”
La rândul său, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, le transmite guvernanţilor că vor "duce ţara la dezastru" prin măsurile fiscale anunţate, atrăgând atenţia că fără veniturile pe care PSD vrea să le ia din bugetele locale, prin scăderea impozitului pe venit, nu se va mai putea face nimic pentru dezvoltarea oraşelor.
Într-o postare pe Facebook, Nicolae Robu, lider al PNL Timiş, a atras atenţia că reducerea cotei din impozitul pe venit va avea consecinţe grave asupra proiectelor din marile oraşe ale României.
”Opriţi-vă, incompetenţilor! Înţelegeţi că prin ceea ce vreţi să faceţi aduceţi ţara la dezastru! Stimaţi timişoreni, noi, la Timişoara, avem cele mai mici taxe şi impozite locale, în acord cu doctrina liberală pe care eu şi majoritatea dintre dumneavoastră, aşa cum aţi arătat-o la vot, o împărtăşim. Veniturile la bugetul local sunt în cea mai mare parte obţinute drept cotă din impozitul pe venit încasat pe raza municipiului. Reducerea acesteia ne-ar duce pur şi simplu în faliment!”, a scris Robu.
El a mai spus că din aceste venituri Primăria Timişoara a susţinut cofinanţarea la proiecte cu finanţare europeană şi a plătit lucrări mari de infrastructură din oraş.
”Din aceste venituri ne-am susţinut cofinanţarea la proiectele cu finanţare europeană, din aceste venituri am plătit toate lucrările de modernizare a infrastructurii de mobilitate a oraşului altele decât cele pe fonduri europene - Pasajul Jiul, Pasajul Popa Şapcă, toate asfaltările pe sute de kilometri de străzi, proiectele de construire de noi poduri şi pasaje, miile de locuri de parcare prin cartiere, pistele de biciclete-, amenajările de parcuri, locuri de joacă, reparaţiile şi dotările la şcoli, spitale şi instituţii culturale, festivalurile şi celelalte evenimente din bogata noastră agendă culturală, etc., etc. Fără aceste venituri, pe care PSD vrea să ni le ia, nimic nu vom mai putea face! ABSOLUT NIMIC! Vreţi aşa ceva, stimaţi timişoreni?! Vreţi aşa ceva, stimaţi clujeni, orădeni, arădeni, sibieni, bucureşteni, ieşeni, ploieşteni, constănţeni, craioveni, piteşteni, etc., într-un cuvânt: stimaţi cetăţeni ai oraşelor motor ale societăţii româneşti?! Sunt convins că NU! După cum sunt convins şi că nu vreţi o justiţie controlată politic, cum vrea PSD! Şi nici lipsă totală de predictibilitate în ceea ce priveşte fiscalitatea, cum vor incompetenţii PSD!”, a mai scris Robu pe reţeaua de socializare.
”Revoluția fiscală”, amânată de 2 ori până acum
Așa-numita ''revoluție fiscală'' a Guvernului a fost a doua oară amânată, luni, după ce premierul a anulat ședința care urma să decidă ce se va întâmplă cu salariile și pensiile românilor.
Surse din interiorul PSD vorbesc acum despre două scenarii posibile.
Fie Guvernul renunță la modificările la Codul Fiscal, adică uită de trecerea contribuțiilor sociale la angajator și de scăderea impozitului pe venit, fie modifică legea salarizării astfel încât creșterile salarile să fie de doar 5%, și nu de 25%, cum e prevăzut în programul de guvernare.
Luni, premierul Mihai Tudose a anunțat că amână ședința de Guvern pentru miercuri și că, mai mult, crede că nici nu se va discuta atunci despre trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat. La câteva ore, însă, ministrul Finanțelor a venit în Parlament că să spună că totul e decis: ordonanța privind trecerea contribuțiilor are toate avizele și va fi adoptată miercuri. Mai mult, susține ministrul, salariații au numai de câștigat din această schimbare.
Versiunea ministrului este contrazisă atât de sindicate, care au protestat în stradă, cât și de patronate, care au criticat vehement măsurile fiscale care ar aduce, de fapt, creșteri salariale doar pe hartie.
Primarita Capitalei, Gabriela Firea, s-a declarat și ea împotriva măsurilor Guvernului, deși schimbările au fost girate de partidul din care face parte.
Guvernul a anunțat acum o săptămâna și jumătate o lista lungă de schimbări care îi vizează pe toți românii - salariați, angajatori și pensionari.
Măsurile - de la trecerea contribuțiilor sociale la angajatori până la reducerea impozitului la 10% și creșterea punctului de pensie și a salariului minim pe economie - sunt acum puse în așteptare, până când Executivul va decide dacă renunta de tot la ele sau le ''revizuiește'', așa cum a făcut și în cazul altor promisiuni electorale.
Sursa: Pro TV
Etichete: guvern, codul fiscal, primari, mihai tudose, ionuț mișa, revolutia fiscala,
Dată publicare:
07-11-2017 12:38