Statul sacrifica investitiile si taie multe proiecte de infrastructura. Efectul se va vedea la anul

S-au gasit bani insa pentru parlamentari. Desi acum un an Ponta ne promitea ca nu le va da alesilor sume in plus, a aprobat ca Finantele sa le vireze mai mult deputatilor si senatorilor, care si-au consumat deja resursele pentru acest an.

Premierul spune ca prin rectificare vrea sa asigure cheltuielile institutiilor care au ramas fara bani.

"Asiguram asa cum era si normal toate cheltuielile necesare in special cele cu salariile, atat la ministerul de interne, la profesori, am pus banii separat pentru medici si la celelalte institutii unde au aparut cheltuieli neprevazute fata de bugetul initial.", a spus Victor Ponta.

Guvernul le va aloca mai multi bani si parlamentarilor, chiar daca in urma cu un an premierul dadea asigurari ca nu se va intampla asta.

Citește și

Variantele Guvernului pentru bugetul 2014: Reducerea CAS sau cresterea bazei salariale neimpozitate

"Ori tai indemnizatiile, ori din suma forfetara, ori din cheltuielile parlamentului", spune Ponta pe 13.12. 2012.

10 luni mai tarziu s-a razgandit si aloca 20 de milioane de lei pentru cheltuielile suplimentare ale alesilor, dar si alte zeci de milioane pentru serviciile secrete.

Bani care au venit din taierea fondurilor de la Ministerul Muncii, Ministerul Dezvoltarii si Ministerul Transporturilor - cele mai afectate de rectificare. Impreuna, aceste institutii pierd aproape un miliard de lei. S-au anuntat reduceri si la bugetele Presedintiei, Curtii Constitutionale si Agentiei Nationale de Integritate.

Bugetul sta foarte rau la categoria venituri. Cu un minus de aproape 4 miliarde de lei pe primele 9 luni, statul a sacrificat investitiile si a taiat numeroase proiecte de infrastructura. Cea mai mare reducere s-a resimtit in luna septembrie cand proiectele de investitii au primit cu 25 la suta mai putini bani.

"Guvernul incearca sa se adapteze la evolutia veniturilor. A redus de la investitii, asa ne arata datele pentru ca politica a fost inca de la inceput: o sa mergem anul acesta pe absorbtie mai mare de fonduri europene si nu mai alocam de la bugetul de stat.", explica Sorin Paslaru, redactor sef Ziarul Financiar.

Efectul se va vedea insa anul viitor, pentru ca investitiile taiate in acest an pun sub semnul intrebarii cresterea economica.

La sanatate nu se taie nimic, pentru ca oricum niciodata nu are bani suficienti.

O mare problema este si finantarea spitalelor pentru ca fondul de sanatate nu strange destui bani. Fata de anul trecut gaura a crescut cu aproape 2 miliarde de lei, bani care au fost acoperiti din subventii. Pentru ca sistemul sa nu intre in colaps guvernul cauta acum solutii pentru a strange fonduri suplimentare si de la alti contribuabili."

Asa ca nu ar fi de mirare daca ideea lansata in discutiile cu FMI de a impune contributii sociale si sotiilor casnice ar fi pusa in practica.

"Nu stiu ce investitii vor fi taiate, va spune ministrul Finantelor.", a declarat Victor Ponta.

Deficitul Fondului National de Asigurari de Sanatate a crescut amenintator, de la 2,6 miliarde de lei anul trecut la 4,4 miliarde de lei anul acesta. Pentru ca sistemul sa nu intre in colaps, statul a fost nevoit sa mareasca subventiile de la 2,3 la 4 miliarde de lei.

Veniturile bugetului au crescut cu doar 4,4 la suta, in timp ce cheltuielile cu salariile au crescut cu aproape 15 iar cele cu bunurile si servicii cu 12 la suta. Victima au cazut investitiile, pentru care s-a cheltuit cu aproape 11 la suta mai putin, si vor fi reduse iarasi la urmatoarea rectificare bugetara.

Lista marilor taieri din noua rectificare a Guvernului

UPDATE 17:21 Premierul Victor Ponta a declarat, luni, ca la rectificarea bugetara vor fi alocate 175 de milioane de lei pentru plata salariilor profesorilor din preuniversitar, banii urmand a fi indreptati catre autoritatile locale si nu catre Ministerul Educatiei.

"La rectificarea bugetara se asigura - dar nu in bugetul Ministerului, o sa gasiti la autoritati locale, pentru ca e vorba de profesorii din preuniverstar - se asigura 175 de milioane de lei, asa cum s-a calculat de catre inspectoratele scolare si judetene, ca este nevoie de suplimentarea fondului de salarii. 175 mil lei sunt pentru a asigura pana la sfarsitul anului salariile profesorilor din preuniversitar", a spus Ponta.

El a subliniat faptul ca banii urmeaza a fi indreptati catre autoritatile locale si nu catre Ministerul Educatiei.

"Deci nu cautati la Ministerul Educatiei, la capitolul respectiv, cautati la autoritati locale - asa mi-a explicat domnul Voinea. Nu sunt eu marele specialist in capitole bugetare, eu am intrebat in general unde dam banii, pentru ce, de unde e nevoie", a adaugat Ponta.

UPDATE 17:20 Diplomatii care vor beneficia de majorarea veniturilor sunt cei pe care Guvernul Boc i-a umilit taindu-le pensia, decizie luata atunci nu ca urmare a unei politici fiscale, ci printr-o "prostie", a declarat, luni, premierul Victor Ponta.

Agentia MEDIAFAX a anuntat, in urma cu o saptamana, ca, in baza unei ordonante de urgenta a Guvernului, membrii Corpului diplomatic si consular aflati la pensie la finele lunii august 2010 vor primi din partea Guvernului incepand cu anul viitor o indemnatie lunara de pana la 3.571 lei, decizie argumentata de Executiv prin necesitatea unei compensari banesti pentru "vicisitudinile" suportate de acestia.

Intrebat, luni, de jurnalisti de ce le va fi majorat venitul doar diplomatilor care beneficiau de pensie la 31 august 2010 si nu tuturor, premierul a explicat ca acestora li s-a taiat pensia de catre Guvernul Boc, iar ceilalti, care s-au pensionat dupa aceasta data, beneficiaza de Legea pensiilor.

"Acea ordonanta referitoare la diplomati are aceeasi valoare juridica ca proiectul de lege pentru militarii disponibilizati la un moment dat. Si militarii, si diplomatii, si din pacate nu doar ei-mai sunt si alte categorii, dar incercam si noi, pe rand, sa rezolvam-deci si militarii, si diplomatii, li s-au taiat niste dreptruri corect obtinute, repet, nu doar printr-o politica a Guvernului Boc, ci printr-o prostie a Guvernului Boc. Pentru ca, acum, iata, constatam ca a scapat Boc de platit salarii si pensii in 2010 si le platim noi in 2013, 2014, 2015. Noi, insemnand nu Guvernul, ci noi toti, ca Guvernul de unde plateste? Tot din taxele si impozitele pe care cei mai multi dintre dumneavoastra le platesc", a raspuns prim-ministrul.

Ponta a sustinut ca majorarea pensiilor diplomatilor care nu mai erau in serviciu la 31 august 2010 este o reparatie financiara, dar si morala, pe care statul o avea fata de acestia.
 

UPDATE 17:06 Ponta: "Internele, Senatul, Camera, SRI, SIE, STS primesc bani la rectificare pentru salarii"

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, ca Ministerul de Interne, Senatul, Camera Deputatilor, SRI, SIE si STS vor primi bani la rectificare pentru plata salariilor angajatilor.

"La rectificare asiguram plata salariilor pentru toate institutiile unde s-a calculat gresit de la iceput sau unde au fost situatii speciale. Cred ca cei mai multi bani ii dam la Ministerul de Interne, pentru ca s-au angajat noile promotii", a spus Ponta.

El a spus ca si Senatul si Camera Deputatilor vor primi bani in plus pentru plata sumelor forfetare catre parlamentari, sume din care sunt platiti angajatii birourilor parlamentare.

"Mai sunt la diverse institutii - Camera si Senatul, unde nu stiu sa va spun de cati bani e vorba, daca sunt trei milioane de Euro, dar vorba de drepturi salariale la toate institutiile", a spus Ponta.

El a spus ca si SRI, SIE si STS vor avea o rectificare bugetara pozitiva.

"Si la SRI apare, si la SIE, si la STS - deci unde nu s-a calculat bine de la inceput sau au aparut cheltuieli suplimentare evident ca asiguram toate salariile, asa cum asiguram functionarea tuturor institutiilor", a spus Ponta.

El a aratat ca vor primi bani toti cei care au de primit drepturi salariale. "Toate institutiile centrale sau locale primesc la rectificare banii, inclusiv e vorba de banii pentru insotitorii persoanelor cu handicap - pe aceia ii alocam acum la rectificare", a adaugat Ponta.

El a mai spus ca sunt bani prevazuti in bugetele locale pentru profesorii din preuniversitar. "Avem banii prevazuti - sa nu-i cautati la Ministerul Educatiei, ci la autoritati locale - pentru profesori, pentru ca e vorba de profesorii din preuniversitar. Avem pentru medici, i-am trecut la fondul de rezerva si-i platim pe masura ce e necesar", a spus Ponta.
 

UPDATE 16:57 Bugetele Presedintiei, Curtii Constitutionale si Agentiei Nationale de Integritate vor fi reduse, in schimb Senatul, Camera Deputatilor, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale vor beneficia de alocari suplimentare la rectificare.

Bugetul Presedintiei va scadea cu 1,1 milioane lei, cel al Curtii Constitutionale - cu 400.000 lei, iar cel al Agentiei Nationale de Integritate - cu 1,1 milioane lei.

De alocari suplimentare vor beneficia Senatul (9,2 milioane lei), Camera Deputatilor (12 milioane lei), SRI (27,5 milioane lei), SIE (6,1 milioane lei), STS (5,1 milioane lei).

UPDATE 16:40 De alocari suplimentare urmeaza sa beneficieze Afacerile Interne, Justitia, Externe si Camera Deputatilor.

Cifrele sunt prezentate in proiectul de rectificare obtinut de MEDIAFAX

Taieri de bugete vor fi operate Ministerul Muncii (cu 520,4 milioane lei), Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (315,1 milioane lei, diminuare datorata executiei bugetare pe primele opt luni ale anului, in principal la titlul 51 „Transferuri intre unitati ale administratiei publice” (-280,0 milioane lei), titlul 55 „Alte transferuri” (-21 milioane lei) si bunuri si titlul 20 „Bunuri si Servicii” (-6 milioane lei)) Ministerul Mediului (178,1 milioane lei, diminuare datorata executiei bugetare pe primele opt luni ale anului, in principal la titlul 56 „Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare” (-200,0 milioane lei)), Ministerul Transporturilor (134,3 milioane lei, diminuare datorata executiei bugetare pe primele opt luni ale anului, in principal la titlul 55 „Alte transferuri” (-225,1 milioane lei). De asemenea, s-a avut in vedere asigurarea sumei de 190,0 milioane lei pentru pentru finantarea in anul 2013 a proiectelor de investitii la magistralele de metrou), Ministerul Economiei: (62,2 milioane lei, diminuare datorata executiei bugetare pe primele opt luni ale anului, in principal la titlul 55 „Alte transferuri” (-42,8 milioane lei) si la titlul 71 „Active nefinanciare” (-7,3 milioane lei)), Ministerul Sanatatii (54,5 milioane lei), Ministerul pentru Societatea Informationala (50,8 milioane lei), Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (46,9 milioane lei, diminuare datorata executiei bugetare pe primele opt luni ale anului, in principal la titlul 20 „Bunuri si servicii” (-11,8 milioane lei), titlul 56 „Proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare” (-30,0 milioane lei) si titlul 71 „Active nefinanciare” (-11,4 milioane lei)), Ministerul Finantelor Publice (46,5 milioane lei), Ministerul Apararii Nationale (33,5 milioane lei) si tot Ministerul Finantelor Publice, dal la "Actiuni Generale" (451,6 milioane lei).

Ministerul Afacerilor Interne va primi 104 milioane lei, Ministerul Justitiei - 99,2 milioane lei, Ministerul Afacerilor Externe- 13 milioane lei, Camera Deputatilor- 12 milioane lei, iar Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor- 23 milioane lei, fonduri necesare pentru asigurarea sumelor aferente “Programului actiunilor de supraveghere, prevenire, control si eradicare a bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protectia animalelor si protectia mediului, de identificare si inregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor si caprinelor, cu impact direct asupra asigurarii tinerii sub control a bolilor animalelor cu transmitere la om”.

Veniturile bugetului de stat pe anul 2013 se diminueaza, pe sold, cu 2.909,0 milioane lei si se reflecta, in principal, pe urmatoarele categorii de venituri: impozitul pe profit: -64,8 milioane lei, impozit pe venit si salarii: -205,9 milioane lei, taxa pe valoarea adaugata: -635,6 milioane lei, din care 270,6 milioane lei sume alocate unitatilor administrativ-teritoriale, accize: - 648,1 milioane lei, alte impozite si taxe generale pe bunuri si servicii: -124,0 milioane lei, impozit pe comertul exterior si tranzactii internationale: -150,0 milioane lei, venituri nefiscale: -1.133,0 milioane lei.

Veniturile reprezentand taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati se majoreaza cu 92,4 milioane lei.

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2013, se diminueaza, pe sold, cu suma de1.635,5 milioane lei. Influentele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezinta astfel: Cheltuielile de personal cresc cu 167,2 milioane lei, cheltuielile cu bunuri si servicii scad cu 40,8 milioane lei, cheltuielile cu dobanzile scad cu 457,1 milioane lei, cheltuielile cu subventiile se diminueaza cu 100 milioane lei, transferurile intre unitati ale administratiei publice se diminueaza cu 219,0 milioane lei, alte transferuri se diminueaza cu 515,5 milioane lei, cheltuielile cu asistenta sociala scad cu 309,8 milioane lei, fondurile de rezerva se majoreaza cu 216,8 milioane lei, cheltuielile de capital se diminueaza cu 62,7 milioane lei.

Proiectul prevede majorarea deficitului bugetului general consolidat de la 14.700 milioane, respectiv 2,3% din produsul intern brut, la 15.900 milioane lei, respectiv 2,5% din produsul intern brut, in baza cash. Suma de 1,2 miliarde lei cu care se majoreaza deficitul bugetar se aloca suplimentar pentru cofinantarea nationala aferenta proiectelor finantate din fonduri externe nerambursabile postaderare.

RECTIFICAREA NEGATIVA, DE PANA IN 3 MILIARDE DE LEI

Surse guvernamentale au declarat pentru MEDIAFAX ca sunt vizate in principal fondurile necheltuite asupra carora autoritatile trebuie sa faca in aceasta saptamana o statistica. Sursele citate au precizat ca rectificarea bugetara pregatita de Guvern se situeaza in marja inferioara a 3 miliarde de lei, dar peste 2,5 miliarde de lei.

In aceasta saptamana autoritatile centrale trebuie sa realizeze o statistica a fondurilor care nu au fost cheltuite, urmand ca rectificarea sa vizeze in primul rand aceasta zona, au mai precizat sursele citate.

Astfel, deficitul bugetului general consolidat ar putea creste in acest an de la 14,7 miliarde lei, asa cum apare in scrisoarea transmisa FMI in luna septembrie, la 15,9 miliarde lei. Concomitent, autoritatile au convenit cu FMI o usoara ajustare in jos a prognozei de PIB pentru acest, de la 626,2 miliarde lei la 625,5 miliarde lei, din cauza unui deflator in scadere.

Ministrul bugetului, Liviu Voinea, a declarat in urma cu cateva zile ca scenariul de baza in discutiile cu FMI include o crestere economica pentru acest an de 2,2%. Reprezentantii Ministerului Finantelor nu au putut fi contactati pana la ora transmiterii stirii.

In ultima prognoza publicata de Comisia Nationala de Prognoza, estimarea de PIB pentru acest an a fost realizata pe baza unui deflator de 4,4%, in condiitiile in care cresterea preturilor productiei industriale era prognozata la 4,6% la finele lui 2013 si 4,7% medie anuala.

De asemenea, CNP avea in vedere o inflatie medie anuala de 4,3% si o crestere a preturilor de consum (decembrie/decembrie) de 3,5%. Potrivit datelor INS, preturile productiei industriale au crescut in august fata de perioada corespunzatoare a anului trecut cu 0,6%, in timp ce rata anuala a inflatiei a coborat in luna septembrie la 1,88%, foarte aproape de minimul istoric inregistrat in primavara anului trecut, cand s-a plasat la 1,8%.

Premierul Victor Ponta a anuntat ca a doua rectificare bugetara din acest an, programata pentru sfarsitul lunii octombrie, va fi una negativa, precizand ca veniturile sunt mai mici cu 3,8 miliarde lei decat se estimase.

Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX ca, dupa primele noua luni, veniturile bugetare au fost cu aproximativ 6 miliarde de lei sub estimarea de la inceputul anului, din cauza unor performante sub asteptari la nivelul sistemului bancar, provenite si din modificari ale legislatiei fiscale, o colectare mai slaba, explicata inclusiv prin procesul de reorganizare a ANAF, si nerealizarea profitului estimat la BNR.

In urma cu o luna, premierul arata ca va exista o rectificare de buget in luna octombrie, insa de tipul "luam bani de la unii si dam la altii", Guvernul neavand niciun "rezervor secret" de fonduri. Prima rectificare bugetara din acest an a fost avizata de Guvern in luna iulie, cu un PIB mai mare cu 2,6 miliarde de lei, in urcare la 626,2 miliarde lei, si un deficit majorat de la 2,1% din PIB la 2,3% din PIB, prin folosirea banilor rezervati PNDI catre alte proiecte.

Atunci, deficitul bugetar pe cash a urcat de la 13,3 miliarde lei la 14,7 miliarde lei. Veniturile bugetului general consolidat pentru acest an au fost revizuite in scadere cu peste 2,2 miliarde lei, prin cresterea veniturilor la nivelul autoritatilor locale, dar scaderi de incasari la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si bugetul institutiilor finantate din venituri proprii.

Concomitent, cheltuielile totale ale bugetului consolidat au fost calculate atunci in scadere cu 978 milioane lei. Deficitul bugetului general consolidat a crescut usor in luna septembrie si a ajuns dupa primele noua luni la 8,1 miliarde de lei, respectiv 1,3% din PIB, nivel ce se mentine in limitele tintelor politicii bugetare stabilite pentru acest an, potrivit datelor Ministerului Finantelor.

Deficitul bugetar a urcat in august cu aproape 2 miliarde de lei, la 7,92 miliarde lei, reprezentand 1,27% din PIB. In primele noua luni, veniturile bugetului general consolidat, in suma de 147,3 miliarde lei, reprezentand 23,5% din PIB, au fost cu 4,4% mai mari in termeni nominali fata de aceeasi perioada a anului precedent.

Veniturile din impozitul pe profit s-au redus cu 1,3% fata de perioada similara a anului 2012, ca urmare a reducerii incasarilor de la bancile comerciale, in timp ce sumele virate de firme au crescut cu 2,1%. Incasarile din impozitul pe venit au urcat cu 7,9% datorita cresterii veniturilor salariale, ca urmare a reintregirii salariilor personalului bugetar, a cresterii punctului de pensie si a majorarii salariului minim de la 1 februarie 2013 si respectiv 1 iulie 2013.

Fata de aceeasi perioada a anului precedent, veniturile din TVA au avansat cu 4,1%, in conditiile in care incasarile din TVA au crescut cu 4,2%, in timp ce rambursarile de taxa au fost cu 5,5% mai mari. In acelasi timp, veniturile din accize au fost mai mari cu 2,8% datorita majorarii accizei la motorina, bere si tigarete, precum si a influentei cursului de schimb luat in calcul la plata acestor taxe.

Cresteri semnificative au fost inregistrate la incasarile din dividende (+217,7 milioane de lei), taxa pe utilizarea bunurilor (+1816,4 milioane de lei, in principal ca urmare a incasarii taxelor de licenta pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecventelor radio), precum si din sumele din vanzarea certificatelor de emisie (+ 293,7 milioane de lei.).

Incasarile din contributiile de asigurari sociale au urcat cu 4,7%, sustinute de majorarea veniturilor salariale dupa reintregirea salariilor personalului bugetar si a cresterii salariului minim de la 1 februarie, respectiv 1 iulie. Veniturile din contributiile de asigurari au fost afectate de obligatia de restituire a contributiilor de asigurari sociale de sanatate catre pensionari, dar si de cresterea in acest an cu 0,5 puncte procentuale a cotei de contributii aferenta fondurilor de pensii administrate privat de la 3,5% la 4%.

La nivelul administratiilor locale s-au inregistrat, de asemenea, cresteri fata de anul precedent la veniturile din impozite si taxe pe proprietate (+8,9 %) si la venituri nefiscale (+7,7%). Sumele rambursate de Uniunea Europeana in contul platilor efectuate au continuat evolutia ascendenta, fiind cu 10,7% mai mari fata de cele din luna precedenta.

Cheltuielile bugetului general consolidat, in suma de 155,4 miliarde lei, reprezentand 24,8% din PIB, au crescut in termeni nominali cu 4,8% in primele noua luni fata de aceeasi perioada din anul precedent, dar ca pondere in PIB au scazut cu 0,4 puncte procentuale. Cheltuielile de personal au crescut cu 14,7%, ca urmare a reintregirii salariilor personalului bugetar si a platii obligatiilor stabilite prin hotarari judecatoresti.

Cheltuielile cu bunuri si servicii au crescut de asemenea, cu 12,1%, ca urmare a masurilor legislative si a resurselor alocate pentru plata arieratelor de catre administra locale, precum si pentru plata arieratelor la spitale. Cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost de 19,4 miliarde lei (3,1% din PIB).

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă