Acest nivel este peste mediana sondajului Bloomberg, de 9,4% an/an, și peste propria noastră estimare, de 9,3% an/an. Cea mai mare parte a erorii de prognoză provine din prețurile gazelor naturale, care au scăzut doar marginal în această lună, mult sub reducerea de aproximativ 4% estimată pe baza facturilor emise. O parte mai mică a erorii (sub 0,1 puncte procentuale) este explicată de modificarea ponderilor produselor din coșul de consum, care sunt revizuite la începutul fiecărui an, potrivit Erste Group. Inflația de bază a rămas, în mare parte, stabilă în ianuarie, la 8,5% an/an, neschimbată față de luna precedentă și în linie cu așteptările noastre.
Prognoză revizuită în creștere pentru inflația din 2026 și 2027
Estimarea privind inflația pentru finalul anului 2026 a fost majorată la 4,4% an/an, de la 3,7% anterior. Ajustarea reflectă, în principal, o perspectivă externă actualizată și integrarea celor mai recente evoluții ale prețurilor internaționale la mărfuri. În contextul discuțiilor privind extinderea plafonării prețului gazelor naturale până în 2027, riscurile de creștere din partea prețurilor reglementate la gaze par limitate. Plafonarea adaosurilor comerciale pentru unele produse alimentare de bază ar putea fi, de asemenea, extinsă și, eventual, corelată cu anumite praguri de inflație. Totuși, dacă acest plafon expiră la finalul lunii martie, așa cum este prevăzut în prezent, ar putea apărea riscuri suplimentare de creștere a inflației. Pentru finalul anului 2027, estimăm o inflație de 4,5% an/an, după includerea impactului ETS2 în scenariul de bază, care adaugă aproximativ 0,8–0,9 puncte procentuale.
Reducerea dobânzii-cheie ar putea începe în mai 2026
Prima reducere a ratei dobânzii este anticipată în mai 2026, având în vedere natura recentă a creșterii inflației, care rămâne în mare parte determinată de factori de ofertă și de măsuri de consolidare fiscală. Începând din acel moment, este prevăzută o relaxare cumulată de 125 puncte de bază până la finalul anului, ceea ce ar duce rata de politică monetară la 5,25%.
Scăderea salariilor reale, slăbirea pieței muncii, încrederea consumatorilor sub nivelurile din primul lockdown Covid și creșterea economică sub potențial din ultimii ani, care au inclus două episoade de recesiune tehnică, susțin începerea ciclului de relaxare în mai.
Rata reală neutră pe termen lung este estimată la aproximativ 1,75%. În acest context, având în vedere caracterul deflaționist al politicii fiscale, BNR are un spațiu limitat pentru a amâna reducerea dobânzilor până când efectele inflaționiste ale taxelor indirecte vor dispărea din baza statistică.
BNR ar putea adopta o abordare mai anticipativă
În acest context, BNR ar putea adopta o abordare mai orientată spre viitor, în loc să reacționeze la datele CPI întârziate, și ar putea acționa înainte de scăderea accentuată a inflației anuale, așteptată în iulie–august.
Din perspectiva mecanismului de transmisie monetară, după înăsprirea nedorită a condițiilor monetare cauzată de tensiunile politice din jurul alegerilor prezidențiale din mai, revenirea și creșterea constantă a surplusului de lichiditate față de BNR au readus ratele pieței la nivelurile anterioare, cu un spațiu limitat pentru scăderi suplimentare.
Transmiterea dobânzilor către creditele acordate populației are un decalaj mai lung, iar standardele de creditare pentru creditele ipotecare s-au înăsprit în ultimele trimestre. Cu toate acestea, dinamica inflației rămâne factorul-cheie pentru evoluția dobânzilor, iar BNR va avea nevoie de o convingere puternică privind caracterul ireversibil al dezinflației înainte de a începe reducerea dobânzilor.
Dacă banca centrală adoptă o abordare mai prudentă, Raportul asupra inflației din august ar putea reprezenta următoarea oportunitate pentru inițierea ciclului de relaxare.
Inflația de bază și evoluțiile pe componente
Inflația CORE2 ajustată (inflația totală minus prețurile administrate, prețurile volatile, tutunul, alcoolul și energia electrică), indicator atent urmărit de BNR, a rămas relativ stabilă în ianuarie, la 8,5% an/an. Inflația produselor alimentare de bază a încetinit marginal, la 8,4% an/an, de la 8,5%, iar inflația produselor nealimentare de bază a scăzut la 5,0% an/an, de la 5,1%. Inflația serviciilor de bază a rămas constantă, la 10,5% an/an. În 2026, în absența unor șocuri neprevăzute, se estimează că inflația de bază va încheia anul la 4,0% an/an, cu o traiectorie similară celei a inflației totale, datorită efectelor de bază.
Creșteri lunare ale prețurilor la alimente, servicii și produse nealimentare
La nivel lunar, prețurile de consum au crescut cu 0,86% în ianuarie. Prețurile alimentelor au avansat cu 0,91% față de luna precedentă, în principal din cauza scumpirii legumelor și fructelor. Prețurile produselor nealimentare au crescut cu 0,51%, pe fondul majorării prețurilor la combustibili și tutun, ca urmare a creșterii accizelor. Prețurile serviciilor au urcat cu 1,56%, cea mai mare creștere fiind înregistrată la serviciile de apă, canalizare și salubritate.
INS a confirmat că România a intrat în recesiune tehnică
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a deschis în scădere pe toţi indicii şedinţa de vineri, iar rulajul se cifra la 21,04 milioane de lei (4,13 milioane de euro), după 40 de minute de la debutul tranzacţiilor. Indicele principal BET, care arată evoluţia celor mai lichide 20 de companii, înregistra o depreciere de 0,89%, iar indicele BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 43 de acţiuni de la BVB, consemna o scădere de 0,85%.
Totodată, indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a pierdut 0,93%, în timp ce reperul de randament al fondurilor de investiţii, BET-BK, s-a depreciat cu 0,80%.
Indicele BET-FI al SIF-urilor consemna o depreciere de 1,08%, iar BET-NG, indicele celor 10 companii din sectorul energetic şi al utilităţilor, înregistra un recul cu 0,77%.
Conform datelor BVB, cele mai mari creşteri ale valorii acţiunilor le înregistrau Chimcomplex Borzeşti (+1,95%), Infinity Capital Investments (+0,48%) şi Romcarbon (+0,29%).
Pe de altă parte, în scădere erau acţiunile Condmag (-3,57%), Purcari Wineries Public Company Limited (-3,24%) şi Şantierul Naval Orşova (-2,92%).
România a intrat oficial în recesiune tehnică, după ce economia a scăzut în ultimele două trimestre din 2025, potrivit datelor publicate joi de INS.
