Munca la birou de la 9:00 la 17:00 va fi din ce în ce mai rară. 15 meserii ale viitorului

munca de acasa
Inquam

Munca într-un birou de la 9:00 la 17:00 va fi o excepţie în viitor, şi nu regula, susține un studiu al ONG-ului INACO.

Munca într-un birou de la 9:00 la 17:00 va fi o excepţie în viitor, şi nu regula, întrucât se va putea lucra de acasă sau din orice loc al lumii, la orice oră din zi şi din noapte, iar angajaţii vor avea un profil online, vor deveni mai conectaţi, mai mobili şi mai agili, susţine organizaţia neguvernamentală INACO, în Ghidul Meseriilor Viitorului, pe care l-a lansat luni, relatează Agerpres.

Conform sursei citate, cercetările Deloitte au dovedit că peste 30% din spaţiile de lucru sunt nefolosite într-o zi de muncă, deci companiile plătesc spaţii nefolosite, precum şi energia sau alte utilităţi şi elemente asociate infrastructurii necesare locului de muncă.

Cum vor evolua meseriile viitorului

Autorii lucrării susţin că se poate vedea, circular, cum în următorii 25 - 50 de ani principalele meserii ale viitorului vor fi legate de calculatoare/robotică/cercetarea spaţială/energie şi mediul înconjurător/sănătate/medicină/persoanele în vârstă/învăţământ/divertisment/afaceri/publicitate/social-media şi internet.

Astfel, în domeniul medicinei viitorului, datorită unui nivel de populaţie în creştere şi într-un proces continuu de îmbătrânire, vor fi căutate profesiile de asistent medical, soră medicală, terapeut ocupaţional care vor fi ajutaţi de roboţi medicali. Citogeneticienii vor interveni pe ADN. Vor apărea consilieri în genetică, iar inginerii biomedicali vor reproduce organe din celule stem.

Vor fi foarte importanţi dieteticienii, nutriţioniştii şi cercetătorii alimentari. Cum tehnologia riscă să dea dependenţă sau teamă, este nevoie şi de specialişti în detoxifiere tehnologică, înţelegând bine psihologia şi noile tehnologii, dar şi de terapeuţi ocupaţionali.

Va apărea turismul spaţial, cu toate ocupaţiile adiacente. Va începe mineritul spaţial şi vor exista exobiologi, care vor obţine plante şi animale, în condiţiile spaţiului extraterestru, dar şi medici specializaţi în problemele legate de şederea în spaţiu.

În ceea ce priveşte reţelele sociale, vor apărea generatorii online de imagine personală, care vor acţiona ca social media managers, şi vor crea şi întreţine branduri personale la cerere. De asemenea, vor apărea asistenţii personali virtuali care vor ajuta oamenii în existenţa lor virtuală pe Internet.

Va creşte numărul de dezvoltatori de pagini web şi de aplicaţii. Industria TI îşi va tripla necesarul de personal, multe domenii se vor virtualiza (vânzări, banking, educaţie), nevoia de securitate cibernetică şi protecţia identităţii digitale va creşte. Producţia de date şi informaţii va urca hiper-exponenţial spre big data, deci va fi nevoie de specialişti care să înţeleagă datele şi să le poată reprezenta.

Specialiştii în cloud computing vor fi foarte căutaţi, ca şi consultanţii în securitate TI sau specialiştii în marketing digital. Designul 3D, arhitectura, proiectarea, specialiştii în managementul oraşelor inteligente, lingvistica computaţională, conectarea neuronală cu computerul sunt deja generatoare de venituri şi au perspective şi mai importante în viitorul imediat.

În viitorul ceva mai îndepărtat se doreşte digitalizarea/scanarea creierului uman şi chiar ajungerea la nivelul conştiinţei inteligenţei artificiale.

În domeniul roboticii, vor deveni ocupaţii banale controlorii de drone sau cei care vor lucra în serviciile pentru programarea, supravegherea şi întreţinerea roboţilor. Orice fel de acţiune repetitivă şi care cere efort fizic va fi preluată de roboţi, care vor avea o interfaţă umană, creată de ingineri şi cercetători, care le vor îmbunătăţi permanent performanţele.

Pe măsură ce Internetul înlocuieşte televiziunea, bloggerii şi video-bloggerii vor înlocui redactorii de la emisiunile de divertisment. Editorii online sau jurnaliştii multiformat, chiar roboţii, vor înlocui jurnalişti şi ziarişti.

Fizioterapeuţii şi kinetoterapeuţii vor fi din ce în ce mai căutaţi, odată cu o mult mai mare atenţie dată sportului.

Digitalizarea cărţilor se va răspândi, va creşte numărul de jucători profesionişti de jocuri pe computer sau arena boosters - cei care aduc avatarul unui plătitor la nivele mai înalte în joc.

Autorii Ghidul Meseriilor Viitorului consideră că va creşte numărul de lucrători la uzinele de energie neconvenţională - solară/eoliană/ferme de alge, de microbi care înlocuiesc minerii sau lucrătorii în hidrocentrale. Firmele de reciclare a deşeurilor vor acţiona şi în oceane, unde vor activa şi minerii de mare adâncime în căutare de minerale rare în ocean, ca şi pe meteoriţi.

Biodiversitatea, cercetarea genetică conservativă a speciilor va coexista cu cercetarea, care va crea noi forme de viaţă sau de hrană.

În business şi drept, analiza numerică şi cantitativă făcută cu ajutorul inteligenţei artificiale va genera o nouă rapiditate a reacţiei pe pieţele financiare, notariale sau avocăţeşti. Vor apărea jurişti specialişti în dreptul roboţilor sau în etica geneticii care creează noi organisme sau plante.

Învăţământul virtual cu ajutorul profesorilor virtuali va deveni uzual. Vor exista structuri de dezvoltare a materialelor educaţionale online - de tip Open University, Moodle, Blackboard, Web CT, MOOCs - Massive Open Online Courses - care vor emite diplome recunoscute la nivel global.

În plus, corporate disrupter va fi specialistul care atacă structurile rigide ale unei companii sau instituţii publice pentru a o face mai flexibilă şi mai adaptabilă la crize.

15 meserii ale viitorului

În acest context, o propunere de schiţă a 15 meserii ale viitorului pe care o face Centre for the Future of Work, în raportul Cognizant, pentru următorii 10 ani include: 1. Asistarea persoanelor în vârstă; 2. Asistarea roboţilor din domeniul medical; 3. Ofiţerul în diversitate genetică; 4. Analiza datelor primite prin Internetul Lucrurilor; 5. Gestionarea datelor complexe din oraşele inteligente; 6. Generarea de realităţi virtuale paralele; 7. Detectivul de date; 8. Brokerul de date personale; 9. Comerţul cu inteligenţa artificială; 10. Oferirea de consultanţă în fitness; 11. Supravegherea traficului pe drumurile publice pe care vor circula maşinile cu pilot autonom; 12. Modă digitală, cu croitori digitali; 13. Construcţia de călătorii personalizate în RV augmentată; 14. Managerul de echipe combinate: om - maşină şi 15. Ofiţerul de etică.

Organizaţia neguvernamentală INACO a lansat Ghidul Meseriilor Viitorului în prima zi de şcoală, în condiţiile în care consideră că sistemul de orientare şcolară şi de orientare profesională nu informează suficient tinerii şi nu formează elevii pentru schimbările perspectivei structurii forţei de muncă.

"Ghidul Meseriilor Viitorului vă propune un tur virtual în viitor, bazat pe ultimele rezultate ale cercetărilor asupra economiei viitorului, cu multe exemple concrete de meserii care apar, dispar sau care se transformă, într-un efort civic de informare, conştientizare şi responsabilizare a elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice, a tuturor celor care doresc să ţină pasul cu tendinţele de formare profesională. Ghidul oferă dovezi prin informaţii şi imagini despre robotică, biotehnologii, inteligenţa artificială, realitatea virtuală, blockchain, internetul tuturor lucrurilor, transporturile sau resursele viitorului etc., dar şi cele mai bine structurate previziuni despre economia şi piaţa locurilor de muncă", a declarat Andreea Paul, coordonatoarea proiectului şi preşedintele INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate.

Astfel, potrivit unui comunicat de presă, 'Care vor fi meseriile viitorului?', 'Care sunt meseriile în curs de apariţie, de transformare sau chiar de dispariţie?', 'Care vor fi competenţele şi abilităţile cele mai căutate de către angajatori?', 'Cum le-am putea dobândi?' sunt câteva întrebări-cheie la care comunitatea de profesionişti ai grupului de reflecţie INACO a răspuns simplu şi clar, pe înţelesul tuturor.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

Citește și...
Guvernul vrea să schimbe sistemul de reducere a facturilor la curent. Plătim 3% din PIB pentru plafonarea prețurilor
Guvernul vrea să schimbe sistemul de reducere a facturilor la curent. Plătim 3% din PIB pentru plafonarea prețurilor

Plafonarea prețurilor la energie dă dureri de cap coaliției de guvernare.

Revolut face o nouă modificare. Ce trebuie să știe părinții care vor să le facă un card minorilor
Revolut face o nouă modificare. Ce trebuie să știe părinții care vor să le facă un card minorilor

Compania britanică de tehnologie financiară Revolut a anunțat lansarea programului Revolut junior prin care le va permite tinerilor să trimită și să primească bani gratuit către și de la prietenii care au cont Revolut.

Cu cât va crește salariul mediu net în 2022 și care este prognoza până în 2025
Cu cât va crește salariul mediu net în 2022 și care este prognoza până în 2025

Anul acesta românii ar putea avea - în medie un plus de 11 procente la salariu conform Comisiei de Prognoză, iar la anul cam tot așa.

Recomandări
Inflația bate record după record în Europa. Economiștii vin cu vești sumbre pentru toamnă
Inflația bate record după record în Europa. Economiștii vin cu vești sumbre pentru toamnă

În Europa inflația bate record după record, iar economiștii avertizează că situația se va înrăutăți din toamnă când se vor resimți acut scumpirile din energie.

Cei doi tineri dispăruți în mare, la Costinești, ar fi fost trimiși pe plajă pentru că urma un control la terasa unde lucrau
Cei doi tineri dispăruți în mare, la Costinești, ar fi fost trimiși pe plajă pentru că urma un control la terasa unde lucrau

Au apărut secvențe tulburătoare cu cei doi tineri din Huși, dispăruți acum o săptămână la Costinești, în timpul uneia dintre cele mai puternice furtuni din Marea Neagră.

Guvernul vrea să schimbe sistemul de reducere a facturilor la curent. Plătim 3% din PIB pentru plafonarea prețurilor
Guvernul vrea să schimbe sistemul de reducere a facturilor la curent. Plătim 3% din PIB pentru plafonarea prețurilor

Plafonarea prețurilor la energie dă dureri de cap coaliției de guvernare.