Ministrul Finanțelor, despre Fisc: „Conduita a fost mai degrabă să nu deranjeze și această conduită noi nu ne-o mai permitem”

Alexandru Nazare: În privința capitalului social, știți foarte bine că această sumă de 200 lei n-a mai fost actualizată din anii ‘90, iar acum 4 ani a fost redusă la un leu. Propunerea pe care am formulat-o practic readuce suma de capital social într-o zonă care să se potrivească cu realitățile economice ale României de astăzi. Nu putem să funcționăm cu un capital social așa cum a fost el stabilit în anii ‘90. Am propus o sumă în dezbatere, am propus un cuantum al acestui capital social în dezbatere. Avem consultări cu absolut tot mediu economic. Am solicitat ferm Ministerului Justiției, pentru că ei gestionează Registrul Comerțului, astfel încât să creăm proceduri, să simplificăm procedurile în privința înființării, a desființărilor de firme, a procesării anumitor solicitări pe care le au firmele.

Am lansat un anumit cuantum al acestui capital social de 8.000 lei, bazându-mă pe experiența statelor europene sau altor state din regiune în care acest capital social variază între 1000-2.000 euro, 5.000 euro, 7.500 euro în Ungaria, 10.000 euro în Austria, 25.000 euro în Germania. Bineînțeles că există diverse experiențe în privința pe care statele europene le folosesc în această privință, dar scopul nostru este practic să protejăm creditorii firmelor și să responsabilizăm firmele, pentru că până la urmă, cuantumul capitalului social este de fapt o măsură pentru a responsabiliza firma în raport cu creditorii, nu neapărat în raport cu statul.

Un alt lucru legat de capitalul social este că trebuie să înțelegem că în contextul actual economic, cu 460.000 de firme inactive, unele firme inactive sunt inactive pentru că au dorit să obțină acest statut. E o inactivitate voluntară, dar multe altele intră inactivitate fără să fie voluntară din diverse motive, pentru că nu-și actualizează situații de nume, bilanțuri și au creat o pătură de firme și un număr foarte mare de firme - 460.000.

Laura Culiță: Ca să înțelegem mai bine, ce se ascunde în spatele acestei inactivități?

Alexandru Nazare: Vom despărți apele în privința firmelor corecte care își plătesc dările, care își respectă obligațiile față de Fisc și cele care stau în inactivitate și folosesc această inactivitate ca un fel de paravan, pentru că acolo cumva sunt sub radar și sunt mai puțin cercetate, pentru că normal, în momentul când când faci controale, te uiți în special în zona firmelor active. Noi am păstrat, din punctul meu de vedere nejustificat o un cuantum al firmelor inactive atât de mare.

Laura Culiță: Ce spuneți dumneavoastră este că ANAF nu s-a dus să controleze aceste firme inactive pentru că tocmai, culmea, inactivitate le-a protejat de ochiul ANAF-ului? Ce veți schimba în acest sens?

Alexandru Nazare: Practic, la firmele inactive care nu au solicitat o inactivitate voluntară, dar au rămas în inactivitate mai mult de 3 ani, pentru că avem inactivități care duc până la 15 ani, cei care sunt în inactivitate peste 3 ani au 30 de zile să-și declare inactivitatea, cei care sunt între un an și 3 ani au 90 de zile să-și declare inactivitatea. Practic, le dăm termene prin care să-i reintre în circuitul obișnuit. Dacă nu fac acest lucru, urmează, bineînțeles, procedurile obișnuite, unde am cerut Ministerul Justiției să simplificăm și să accelerăm aceste proceduri de dizolvare, lichidare și radiere.

Laura Culiță: Care este planul pentru reducerea evaziunii fiscale, ce s-a făcut concret de când sunteți dumneavoastră ministru, ce s-a întâmplat concret în privința acelor cazuri de patroni bogați, ca patrimoniu personal, dar cu firme sărace?

Alexandru Nazare: Fenomenul de patron bogat, cu firmă săracă să leagă foarte mult și de aceste companii subcapitalizate sau inactive sau companii în insolvență. E o chestiune pe care am asumat-o de la început în programul de guvernare ca în Departamentul de Mari Averi să se verifice încrucișat beneficiarul real pe anumite companii care au intrat în insolvență pe persoană fizică, pentru că există o probabilitate foarte mare ca, în urma unor insolvențe, anumiți beneficiari reali persoane fizice să fie de fapt foarte bogați pe persoană fizică și foarte săraci în ceea ce privește în companiile pe care le au.

Laura Culiță: Cum? Omul obișnuit, pe bună dreptate, se întreabă ce face ANAF-ul atunci când vedem persoane mai mult sau mai puțin publice care își afișează, să zicem, pe rețelele sociale o bogăție aparentă sau chiar reală. Respectiva persoană nu este angajată nicăieri, nu muncește, nu plătește dări către stat, dar afișează case, mașini, nu știu, obiecte personale, vacanțe de lux. Ce veți face concret?

Alexandru Nazare: ANAF trebuie să fie mult mai mult mai activ și mult mai prezent în a se autosesiza în aceste cazuri. Nu mai poate să rămână indiferent când aceste cazuri sunt afișate, pentru că administrații fiscale din Europa exact așa procedează. În caz de acest gen intervin, persoana respectivă intră în control, i se cer date, i să cere un istoric, i să cer toate datele pentru a face o analiză serioasă asupra dobândirii averii respective.

Acest lucru trebuie schimbat în atitudinea ANAF ca să fie mult mai proactiv în aceste cazuri. Avem rezultate până în acest moment. Ați văzut acel control în privința autoturismelor de lux? 3 săptămâni, un filtru pentru autoturismele de lux, 12 milioane în total. Sunt acțiuni care au fost începute acum, în ultima lună și jumătate. Unele din ele au și au fost și duse la bun sfârșit și mai sunt și altele în derulare.

Ați văzut în ultimii ani, tot timpul a fost cumva o anumită sensibilitate în a acționa. Nu mai trebuie să avem, nu ne mai permitem să avem astfel de sensibilități.

Laura Culiță: Pe cine protejează sau a protejat ANAF?

Alexandru Nazare: Apropos de aceste sensibilități, nu cred că e vorba de protejare a unei persoane anume. Cred că e vorba de o conduită, conduita a fost mai degrabă să nu deranjeze și această conduită noi nu ne-o mai permitem.