Mai puțini bani pentru susţinerea crescătorilor de porci din rasele tradiţionale Bazna şi Mangaliţa

×
Codul embed a fost copiat

Programul pentru susţinerea crescătorilor de porci din rasele tradiţionale Bazna şi Mangaliţa a primit o nouă finanţare de la stat.

Însă pentru anul acesta sumele au scăzut. Fermierii spun că puţini se încumetă să investească în aceste rase şi că au nevoie de mai multă susţinere din partea statului.
Carnea de porc din rasa Bazna a fost analizată în laborator de specialişti, iar rezultatele au fost uimitoare.

Dacă în urmă cu 30 de ani, porcii din rasa Bazna erau mândria Transilvaniei, acum abia dacă mai sunt câţiva crescători care luptă să salveze rasa.

Ei primesc prin programul de sprijin al ministerului 1.200 de lei pentru fiecare scroafă, cu condiţia că proprietarul să vândă minimum patru purcei într-un an.

Ioan Cleja este medic veterinar şi acum 10 ani a pornit prin satele din Transilvania ca să găsească ultimele exemplare de porci Bazna pentru a salva rasa.

Citește și
oameni strada
Românii devin mai prudenți și economisesc mai mult. Specialiștii avertizează că urmează o perioadă de stagnare

Ioan Cleja, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Mangaliţa şi Bazna: „În trecut erau în jur de aproape un milion şi jumatate - doua milioane de exemplare. În prezent sunt vreo 10.000 de exemplare, dar în secţiunea principală cu pedigree doar vreo 280. În momentul de față ne-au aprobat 700.000 de mii, dar în buget a fost prins iniţial două milioane, dar din diverse cauze nu sunt bani”.

Puţinii fermieri care cresc porci din această rasă spun că diferenţa o face calitatea cărnii.

Fermier: „Slănina din porcul Bazna e ca şi untul, moale, se topeşte în gură, e ceva nemaipomenit. Slănina este foarte groasă”.

Fermier: „Carnea de porc Bazna e o carne cu inserţie de grăsime între fibre, ceea ce o face suculentă, fragedă şi moale. E uşor de gătit. E de ajuns să o ţinem pe o parte trei-patru minute şi pe cealaltă înccă trei-patru minute și e gătită. Are un gust special”.

Şi un fermier din judeţul Cluj are 20 de porci din rasa Bazna, dar şi câţiva din rasa Mangaliţa.

Fermier: „Aici avem Mangaliţa, aici Bazna. Aceasta este culoarea lor, negru cu brâu alb, e specfică acestei rae tradiţional românească”.

Primii porci i-a cumpărat din curiozitate, însă şi-a dat seama că sunt uşor de crescut, iar carnea este mult mai sănătoasă.

Mihai Cornea, fermier: „Carnea nu are colesterol. Din acest motiv, bătrânii noştri trăiau mai mult, că foloseau grăsimea de acest porc crescut în natură”.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Zootehnie, în Registrul Genealogic sunt înscrise puţin peste 1.000 de exemplare de Bazna și Mangalița, deținute de 55 de proprietari. Un efectiv îngrijorător de mic pentru rasele româneşti, spun specialiştii.

Articol recomandat de sport.ro
Acuzații grave! Englezii susțin că grupa în care poate ajunge România la Mondial a fost măsluită
Acuzații grave! Englezii susțin că grupa în care poate ajunge România la Mondial a fost măsluită
Citește și...
Oamenii nu mai au voie cu mai mult de 5 porci in gospodarie. Ce alte restrictii s-au impus
Oamenii nu mai au voie cu mai mult de 5 porci in gospodarie. Ce alte restrictii s-au impus

Oamenii nu mai au voie cu mai mult de 5 porci in gospodarie. Ce alte restrictii s-au impus

Recomandări
Alegeri locale 2025. Pentru a vota este nevoie de un document de identitate. Ce trebuie să știe cei cu carte electronică
Alegeri locale 2025. Pentru a vota este nevoie de un document de identitate. Ce trebuie să știe cei cu carte electronică

Sute de tehnicieni STS lucrează în schimburi în aceste zile, ca să rezolve problemele ce apar în secții. Deja sunt ocupați, pentru că în sâmbătă seară se pun în funcțiune tabletele pentru înregistrarea și verificarea alegătorilor.

R. Moldova a solicitat energie de avarie din România, după ce sudul Ucrainei a rămas fără curent în urma atacurilor rusești
R. Moldova a solicitat energie de avarie din România, după ce sudul Ucrainei a rămas fără curent în urma atacurilor rusești

Moldelectrica a anunțat că atacurile rusești din regiunea Odesa au lăsat fără curent sudul Ucrainei și au afectat fluxurile energetice din zonă.

A început să curgă apa la robinetele locuitorilor din Prahova și Dâmbovița, însă poate fi folosită doar la toalete
A început să curgă apa la robinetele locuitorilor din Prahova și Dâmbovița, însă poate fi folosită doar la toalete

A început să curgă apa la robinetele locuitorilor din Prahova și Dâmbovița. Va dura, însă, până va ajunge peste tot, pentru că rețeaua are peste 700 de kilometri.