Lazea, BNR: "Legea pensiilor se bazează pe bani pe care statul român nu îi are"

Aceasta este părerea economistului-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, prezentată într-o conferinţă de specialitate, conform Agerpres.

"Nu există alternativă la prorogarea, la amânarea articolului 86, aliniatul 2, litera b, din Legea 127/2019, aceasta fiind singura măsură capabilă a aduce deficitul în apropiere, dar marginal peste limita de deficit bugetar de 3%. De altfel, Legea pensiilor prevede, în mod interesant, că ea, legea, intră în vigoare la 1 septembrie 2021, deci atunci are ea termenul de intrare în vigoare, cu excepţia creşterii care s-a făcut deja la 1 septembrie 2019 şi creşterii care intră în vigoare de la 1 septembrie 2020. Deci, din punct de vedere strict formal, nu trebuie modificat decât aliniatul 2, litera b din toată legea. Altceva poate să rămână acolo. Prorogarea creşterii cu 40% a punctului de pensie din septembrie 2020 poate avea loc urmând ca bugetul să ofere o creştere mult mai mică, de ordinul a câtorva procente, deci o creştere totuşi, care oricum va reprezenta o creştere, şi nu o reducere a pensiilor actuale, care oricum va duce la depăşirea deficitului de 3%, dar cu puţin peste această valoare, nu cu două sau trei procente, care oricum va fi finanţată din bani pe statul român nu îi are. Adică din împrumuturi din ce în ce mai scumpe, pentru că toată această Lege a pensiilor se bazează pe bani pe care statul român nu îi are pur şi simplu", a spus Valentin Lazea.

Prezent la același eveniment, premierul Ludovic Orban a subliniat că Guvernul va respecta Legea Pensiilor aflată în vigoare, respectiv că nu va amâna majorările prevăzute în lege.

Citește și

Ce riscă România dacă guvernul nu reduce deficitul bugetar. Avertismentul specialiștilor Moody’s, după noua evaluare

„Am văzut că toată lumea spune că, dacă se aplică Legea pensiilor, o să fie apocalipsa bugetară. Eu vă spun că nu va fi nicio apocalipsă bugetară. Legea pensiilor este în vigoare. Ca să poţi să schimbi Legea pensiilor, ai nevoie de o majoritate parlamentară. Eu vă spun din capul locului, eu nu vreau să dau o ordonanţă de urgenţă în astfel de domenii extrem de vitale şi de sensibile.

Economistul șef BNR, despre rectificarea bugetară

Potrivit lui Lazea, mulţi decidenţi, dar şi cetăţeni, îşi închipuie că o ajustare bugetară de 2,5% - 3% din PIB este "floare la ureche" şi că se poate face prin colectarea mai bună a impozitelor, taxarea suplimentară a pensiilor speciale, concedierea masivă a personalului bugetar şi aşa mai departe, însă aceasta este o opinie greşită. El a atras atenţia că 0,1% din PIB înseamnă un miliard de lei, iar "a te juca cu cifre de magnitudinea 2,5%, adică 27 de miliarde de lei sau 5,5 miliarde de euro înseamnă că trăieşti pe altă lume".

Valentin Lazea a arătat că măsura de taxare suplimentară a pensiilor speciale ar putea aduce cel mult un miliard de lei la buget în fiecare an, o colectare mai bună a TVA ar putea însemna cel mult 5 miliarde de lei, dacă e urmărită cu multă perseverenţă timp de mai mulţi ani, iar revenirea la impozitarea dividendelor cu 10% ar putea aduce cel mult un miliard de lei. La fel, concedierea a 5% dintre bugetari, adică 60.000 de oameni, ar aduce cel mult 0,6% din PIB.

Toate aceste măsuri adunate înseamnă 1,2-1,3% din PIB, a spus acesta, iar dacă sunt aplicate anul viitor "o mai scoatem la capăt", însă "ce te faci în 2021?".

Economistul-şef al BNR a subliniat, în cadrul conferinţei, că în urma creşterii punctului de pensie la 1.265 de lei de la 1 septembrie 2019 rezultă un deficit suplimentar de circa 3,3 miliarde de lei sau 0,3% din PIB pentru ultimele patru luni din acest an şi de 10 miliarde de lei pentru 2020 sau 0,9% din PIB. Majorarea punctului de pensie la 1.775 de lei, cu 40%, va avea ca efect un deficit suplimentar de 10,6 miliarde de lei sau 0,96% din PIB în cele patru luni ale anului 2020, respectiv 31,8 miliarde de lei sau 2,7% din PIB pentru întreg anul 2021. Astfel, în loc de un deficit de 3% din PIB, vom avea doar ca efect al Legii pensiilor deficite de 3,6% din PIB în acest an, 4,5% din PIB în 2020 şi 5,7% din PIB în 2021. Cifrele nu implică o recesiune, iar PIB-ul va creşte robust în aceşti ani.

"Şi, ca să fie cireaşa de pe tort, calculele de mai sus nu iau în consideraţie o altă bombă cu fitilul aprins care stă sub bugetul consolidat al României şi anume planificata recorelare a pensiilor presupusă a avea loc în 2021 pentru a corecta inegalităţile dintre persoane ieşite la pensie în ani diferiţi, corelare care va adăuga un deficit suplimentar, repet necesar a fi finanţat prin împrumuturi externe, de circa un punct procentual din PIB, astfel încât, în 2022, deficitul ar fi de 6,5% din PIB. Astea sunt cifrele. Asta e aritmetica!", a susţinut Valentin Lazea.

Articol recomandat de sport.ro

Gata! E oficial: Iranul s-a retras! „E cu adevărat dezamăgitor“