Isărescu, despre dezvoltarea României: "La 60 km de Bucureşti e vestitul Las Fierbinţi"

61902079
Pro TV

Guvernatorul BNR a vorbit despre creşterea economiei, dar şi despre decalaje.

România a avut în istorie de multe ori ritmuri de creştere peste media europeană şi după vreo 40 de ani ne pomeneam că suntem mai în coadă decât media europeană pentru că prăbuşirile în această ţară au fost foarte puternice, motiv pentru care trebuie să fim atenţi la viteză şi la posibilitatea unor derapaje, a declarat, miercuri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

"De când România a devenit modernă, după revoluţia din 48, concomitent şi perpetuum cu dezvoltări şi rămâneri în urmă, am avut această obsesie (a decalajelor care ne despart de economiile din Vest n.r.). Există şi o teorie a economiştilor. Aici profesorul Bogdan Murgescu poate să o infirme. De multe ori am avut ritmuri de creştere peste media europeană şi după vreo 40 de ani ne pomeneam că suntem mai în coadă decât media europeană pentru că prăbuşirile în această ţară au fost foarte puternice. Este şi un mesaj pe care de la început îl spun. Atenţie la viteză, dar atenţie şi la posibilitatea unor derapaje. Derapajele sunt mai periculoase. Mergi prea repede şi suferi un accident, ca să fac o comparaţie cu maşina. Poţi să pici cu mult în spate decât dacă o iei să zic aşa precum latini, festina lente. Te grăbeşti mai încet", a spus Mugur Isărescu, la conferinţa "România 2030: Cum recuperăm decalajele faţă de Europa occidentală?".

Guvernatorul a afirmat că este incontestabil că în România au avut loc progrese considerabile în planul convergenţei reale, consemnându-se o majorare semnificativă a nivelului PIB/locuitor raportat la media zonei euro (pe baza PPS - standardul puterii de cumpărare), de la 31,7 % în anul 2005 la 58,6% în anul 2017. Ţările din regiune au înregistrat o tendinţă similară, acelaşi indicator majorându-se în Bulgaria de la aproximativ 33% la 47%, iar în Cehia, Ungaria şi Polonia, care au pornit de la un nivel mai avansat, creşterile indicatorului au variat între 9 şi 20 de puncte procentuale în intervalul 2005-2017.

Mugur Isărescu a precizat că mai este cale lungă până la finalizarea acestui proces în România, dar şi în alte noi state membre ale Uniunii Europene.

"Nu putem vorbi de convergenţa reală fără a discuta despre evoluţiile relevante din economia românească, de la revigorarea de ansamblu a activităţii economice la contribuţia celor mai dinamice sectoare şi de la transformări structurale la investiţiile străine directe care exercită un impact major asupra dezvoltării ramurilor în care sunt efectuate. După recesiunea din 2009-2010 a urmat o evoluţie robustă a PIB, astfel încât pierderea de producţie din acei doi ani a fost complet recuperată până în a doua jumătate a anului 2014, iar la momentul actual ne aflăm în cel de-al optulea an consecutiv de creştere economică. Avem bineînţeles câteva dimensiuni în planul cărora evoluţiile puteau fi mai favorabile. De pildă, contribuţia investiţiilor la creşterea economică a fost mai timidă decât ar fi fost dezirabil. Ceea ce s-a remarcat de-a lungul ultimilor ani a fost mai degrabă ascensiunea consumului. Cu certitudine, bunăstarea a crescut în ultima perioadă, însă preocuparea pentru menţinerea câştigurilor obţinute ne îndreptăţeşte să ne dorim pe viitor o activitate investiţională mai efervescentă, care să susţină potenţialul de producţie, astfel încât dezvoltarea economică să nu provoace amplificarea dezechilibrelor macroeconomice", a spus Mugur Isărescu.

Potrivit guvernatorului BNR, Capitala este pregătită pentru a intra in zona euro, dar sunt şi zone mai sărace.

"Bucureştiul, nu ştiu dacă ştiţi, PIB-ul pe locuitor e cât al Lisabonei, apropiat de cel al Berlinului. Un oraş bogat. Dacă l-am decupa aşa cu sectorul Ilfov mâine ar l-am introduce în Zona Euro fără nicio problemă. Numai că la 60 de km de Bucureşti sunt vestitele sate Las Fierbinţi şi altele, nu, până la Slobozia, unde sărăcia e cam cruntă şi nu poţi să decupezi Bucureştiul. De fapt, dezvoltarea ţării e cam ca o blană de leopard", a mai spus Isărescu.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
"Simona Halep, de nerecunoscut!" Reacția englezilor după apariția româncei la Wimbledon
"Simona Halep, de nerecunoscut!" Reacția englezilor după apariția româncei la Wimbledon
Citește și...
Scumpirile schimbă obiceiurile de consum. Românii cumpără mai puține alimente și aleg tot mai des produsele la promoție

Scumpirile schimbă modul în care ne facem cumpărăturile. În coș ajung, de pildă, mai rar ciocolata, alcoolul și snackurile și, mai des, legumele, carnea de pui și conservele, care țin de foame. Însă și acestea, în cantități mai mici.

Industria auto europeană încetinește: Volkswagen pregătește restructurări, iar fabricile sunt sub presiune

Industria auto europeană frânează puternic. Marii producători își reduc cheltuielile și gama de modele. Ultimul anunț a venit din partea grupului german Volkswagen, care are în plan noi restructurări de personal.

Președintele Nicușor Dan, despre deficitul bugetar: ”Stăm chiar mai bine decât prognozat”

Președintele Nicușor Dan afirmă că România ”stă chiar mai bine” decât a fost prognozat, în ceea ce privește deficitul bugetar și că ”pentru moment, cifrele sunt bune”.

Recomandări
Războiul din Iran ia amploare. Americanii lovesc ținte militare, iar Teheranul ripostează cu rachete. Trump: Îi lovim crâncen

Conflictul din Iran escaladează tot mai mult. Atacurile americane și iraniene sunt singura certitudine în ultimele 24 de ore.

Președintele Nicușor Dan este de părere că mai sunt șanse ca partidele din fosta coaliție să ajungă la o înțelegere

Din Franța, președintele Nicușor Dan a transmis că speră să poată fi găsită o soluție de guvernare fără alegeri anticipate, pe care nu le dorește.

Scumpirile schimbă obiceiurile de consum. Românii cumpără mai puține alimente și aleg tot mai des produsele la promoție

Scumpirile schimbă modul în care ne facem cumpărăturile. În coș ajung, de pildă, mai rar ciocolata, alcoolul și snackurile și, mai des, legumele, carnea de pui și conservele, care țin de foame. Însă și acestea, în cantități mai mici.