INS: Veniturile totale medii lunare în anul 2024 au crescut cu 15,3%, la 8.270 lei pe o gospodărie, faţă de 2023

oameni pe strada, bucuresti
Shutterstock

Veniturile totale medii lunare în fiecare gospodărie din România au ajuns, în anul 2024, în termeni nominali, la valoarea de 8.270 de lei (+15,3%), din care 84,8% au mers către cheltuieli, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică

Conform statisticii oficiale, în cursul anului trecut, veniturile băneşti medii lunare au fost de 7.698 lei/lună/gospodărie (3.074 lei de persoană), în creştere cu 15,9% de la un an la altul, iar veniturile în natură au însemnat 572 lei/lună/gospodărie (228 lei/persoană), în creştere cu 7,6%.

Salariile brute şi alte drepturi salariale au fost în cuantum de 5.557 lei lunar pe o gospodărie şi au format cea mai importantă sursă a veniturilor totale (67,2% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creştere faţă anul 2023 cu 0,4 puncte procentuale). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o atât veniturile din prestaţii sociale, de 1.668 lei lunar pe o gospodărie (20,2% în anul 2024, respectiv 20,4% în anul 2023 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (6,9% în anul 2024, respectiv 7,4% în anul 2023). Acestea au fost formate din valoarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiari de prestaţii sociale (1,5% în anul 2024, şi 1,6% în anul 2023) şi din valoarea în lei a produselor agroalimentare şi nealimentare consumate din resurse proprii (5,4% în anul 2024, respectiv 5,8% în anul 2023).

Veniturile din mediul urban față de cele din mediul rural

În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban, în anul 2024, a fost de 9.207 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar de persoană, de 3.924 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural.

Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în anul precedent, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 73,3%, mai mare cu 16,3 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestaţii sociale a fost de 21,4% (+2%).

Citește și
Camera de Comert Bucuresti
Camera de Comerţ şi Industrie a României anunță că sprijină controversatul acord comercial MERCOSUR

Potrivit sursei citate, ponderea veniturilor în natură s-a ridicat la 11,7%, în mediul rural, de 2,9 ori mai mare faţă de cea din mediul urban.

La nivel general, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în anul 2024, în termeni nominali, 8.270 lei/gospodărie, reprezentând 3.302 lei/persoană, în creştere cu 15,3%, respectiv cu 15% faţă de anul 2023.

Cuantumul cheltuielilor băneşti medii lunare au fost de 6.567 de lei/gospodărie (2.622 lei/persoană), în creştere cu 13,1% faţă de anul 2023, respectiv cu 12,8% la nivel de persoană.

Totodată, contravaloarea consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii s-a situat, în medie, la 446 lei/lună/gospodărie (178 lei/persoană), în creştere cu 7,6% faţă de anul 2023.

Pe parcursul anului 2024, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării au fost: consumul (cheltuielile băneşti de consum şi contravaloarea consumului uman din resurse proprii) - de 4.248 lei/lună/gospodărie (60,6%) şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor - de 2.308 lei/gospodărie (32,9%).

De asemenea, cheltuielile legate de producţia gospodăriei (cheltuielile băneşti de producţie şi contravaloarea consumului furajer din resurse proprii) au fost, în anul 2024, de 145 lei pe o gospodărie (2,1%).

Pe ansamblu, cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost, în anul 2024, în termeni nominali, de 7.013 lei/gospodărie (2.800 lei/persoană) şi au reprezentat 84,8% din veniturile totale, în creştere cu 790 lei faţă de anul 2023.

Referitor la mediul de rezidenţă, în mediul urban, cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 7.740 de lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 3.299 lei/lună, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural. Ponderea cea mai importantă a cheltuielilor, la oraş, a fost pentru impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe (36,4% în cheltuieli totale, cu 9,2 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural), iar în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare şi nealimentare din resurse proprii a fost de 11,6% în cheltuielile totale, de 3,7 ori mai mare decât în mediul urban.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice (în valoare de 1.433 lei/gospodărie) au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor (33,7%). Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili (629 lei/gospodărie) - cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 14,8%, de cele pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte (335 lei/gospodărie) - pondere de 7,9% în cheltuielile totale de consum medii lunare, precum şi de cele pentru băuturi alcoolice şi tutun (311 lei/gospodărie) - cu o pondere de 7,3% în cheltuielile totale de consum medii lunare.

În schimb, nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor populaţiei a fost înregistrat la cheltuielile pentru educaţie (de numai 24 lei/gospodărie, echivalentul a 0,6% din cheltuielile totale de consum medii lunare).

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Așa arată astăzi stadionul din România reabilitat cu 20 de milioane de euro în urmă cu nici doi ani
FOTO Așa arată astăzi stadionul din România reabilitat cu 20 de milioane de euro în urmă cu nici doi ani
Citește și...
Camera de Comerţ şi Industrie a României anunță că sprijină controversatul acord comercial MERCOSUR
Camera de Comerţ şi Industrie a României anunță că sprijină controversatul acord comercial MERCOSUR

Conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a anunțat că a decis, în unanimitate, să sprijine Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană (UE) şi Mercosur.

Modificări la eșalonarea datoriilor fiscale. Anunțul oficial al ANAF
Modificări la eșalonarea datoriilor fiscale. Anunțul oficial al ANAF

Sistemul de eşalonare la plată a datoriilor fiscale a fost reformat începând cu 1 ianuarie 2026, prin modificarea Codului de procedură fiscală, noile reglementări vizând reducerea tratamentelor preferenţiale şi sprijinirea disciplinei financiare.

Prognoză CNSP: Inflația și tăierile bugetare frânează economia României. Creștere de doar 1% în 2026
Prognoză CNSP: Inflația și tăierile bugetare frânează economia României. Creștere de doar 1% în 2026

Impactul măsurilor de ajustare fiscală va fi mai pronunţat în acest an şi se va resimţi cu precădere la nivelul restrângerii puterii de cumpărare a populaţiei, ca urmare a menţinerii unei inflaţii ridicate în prima parte a anului.

Recomandări
Ce prevede reforma administrației publice: reduceri de posturi, impozite mărite și noi atribuții pentru autoritățile locale
Ce prevede reforma administrației publice: reduceri de posturi, impozite mărite și noi atribuții pentru autoritățile locale

Cheltuielile bugetare vor fi reduse în anul 2026 cu 3,367 miliarde lei, ca urmare a aplicării unui proiect de lege privind creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale și eficientizarea administrației publice.

“România se poate trezi peste noapte într-o situație infernală”, alimentată de revizionismul lui Trump și Putin | INTERVIU
“România se poate trezi peste noapte într-o situație infernală”, alimentată de revizionismul lui Trump și Putin | INTERVIU

România riscă să intre într-o zonă de insecuritate majoră, într-un context internațional tot mai volatil, în care revizionismul lui Donald Trump și Vladimir Putin ar putea încuraja și alte state din Europa de Est să conteste suveranitatea țărilor vecine.

Ilie Bolojan: România nu mai poate funcționa fără creșterea vârstei de pensionare. „Cred că în acest an”
Ilie Bolojan: România nu mai poate funcționa fără creșterea vârstei de pensionare. „Cred că în acest an”

Premierul Ilie Bolojan susține extinderea creșterii vârstei de pensionare și pentru alte categorii profesionale, nu doar pentru magistrați.