INS confirmă încetinirea abruptă a economiei românești. PIB-ul a crescut cu doar 0,3% în prima jumătate a anului
Produsul Intern Brut a crescut în primele șase luni cu 0,3% pe seria brută și cu 1,4% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu semestrul I 2024, iar în trimestrul II 2025 a fost în termeni reali mai mare cu 1,2% raportat la trimestrul I.
♦ Bugetul pe anul în curs este fundamentat pe o creștere economică de 2,5%. O dinamică mai proastă a economiei înseamnă, imediat, venituri mai mici decât cele estimate.
♦ Anul acesta România s-a angajat să reducă deficitul bugetar imens de 9,3% de anul trecut undeva în jurul valorii de 7% din PIB. O creștere economică sub așteptări face ca ajustarea să fie și greu de operat.
♦ Datele INS se referă la primul semestru, adică nu includ seria de decizii foarte importante: anularea plafonului la curent electric, majorarea accizelor și a TVA luate de guvernul Bolojan. Aceste măsuri sunt de așteptat, la rândul lor, să afecteze vizibil consumul populației, deci și creșterea economică din perioada următoare.
♦ Presiunea pe buget este mare și în creștere: lista instituțiilor care au anunțat că fără bani în plus la rectificarea bugetară nu își mai pot derula (la fel) activitatea crește de la zi la zi.
Față de același trimestru din anul 2024, Produsul Intern Brut a înregistrat, în trimestrul II 2025, o creștere cu 0,3% pe seria brută și cu 2,1% pe seria ajustată sezonier;
'Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat semnificativ ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2025 în varianta provizorie (1) față de varianta 'semnal' publicată în Comunicatul de presă nr. 206 din 14 august 2025.', precizează INS.
Potrivit statisticii, Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 471,265 miliarde lei prețuri curente, în creștere - în termeni reali - cu 1,2% față de trimestrul I 2025 și cu 2,1% față de trimestrul II 2024.
PIB estimat pentru semestrul I 2025 a fost de 931,879 miliarde lei prețuri curente, în creștere - în termeni reali - cu 1,4% față de semestrul I 2024.
Produsul Intern Brut, serie brută, estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 450,564 miliarde lei prețuri curente, în creștere - în termeni reali - cu 0,3% față de trimestrul II 2024.
Potrivit INS, PIB estimat pentru semestrul I 2025 a fost de 826,338 miliarde lei prețuri curente, în creștere - în termeni reali - cu 0,3% față de semestrul I 2024.
INS menționează că, la creșterea PIB, în semestrul I 2025 față de semestrul I 2024, contribuții pozitive au avut următoarele activități economice: construcțiile (+0,3%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu +5,6%; informațiile și comunicațiile (+0,1%) cu o pondere de 7,4% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu +1,1%.
Indicatorul care le dă coșmaruri lui Nazare și Bolojan înainte de rectificare. Instituțiile blocate fără bani în plus
Guvernul pregătește rectificarea bugetară. Calculele din acest an sunt complicate de creșterea economică modică, deficitul care ar putea ajunge la 8% din PIB, dar și de instituțiile care deja apelează la credite bugetare.
Guvernul a anunțat recent că rectificarea bugetară ar urma să aibă loc în prima jumătate a lunii septembrie, premierul Ilie Bolojan subliniind faptul că bugetul pe 2025 a fost construit pe cheltuieli de aproximativ 800 de miliarde de lei și pe un deficit de aproape 135 de miliarde de lei, respectiv aproximativ 7% din PIB. Cu toate acestea, premierul estimează că România nu va încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB.
Calculele rectificării bugetare sunt mult mai complicate decât în anii trecuți și asta deoarece în prima jumătate a anului 2025 economia României a crescut „simbolic”, cu doar 0,3% din PIB, un motiv principal fiind erodarea puterii de cumpărare, deci scăderea consumului, pe fondul inflației de două cifre, indicator la care țara noastră este campioana UE.
Bugetul pe anul în curs, elaborat de Guvernul Ciolacu 2, este fundamentat pe o creștere economică de 2,5% din PIB. O evoluție sub prognozele Executivului înseamnă venituri suplimentare mai mici la vistieria statului atât în cele opt luni care au trecut, cât și în cele patru care au mai rămas din 2025. Veniturile mici amplifică dezechilibrele bugetare deja existente.
Lista restanțelor. Educația, printre domeniile care au urgent nevoie de bani
Rectificarea bugetară este procesul de ajustare a bugetului statului pe parcursul anului fiscal. Acest lucru poate avea loc prin modificarea cheltuielilor și veniturilor pentru a permite continuarea activității ministerelor și instituțiilor din subordinea guvernului.
În plus, în acest fel Executivul poate muta bani către instituțiile care și-au cheltuit bugetele deja alocate sau care se află în situația de a folosi credite bugetare. În această situație se află mai multe instituții și domenii esențiale pentru buna funcționare a statului precum Educația; Sănătatea și transporturile feroviare.
În ceea ce privește Educația, ministrul Daniel David a explicat că 2025 este cel mai complicat an de după Revoluție și că măsurile luate de Guvern „măsuri de criză, de austeritate, necesare pentru a putea încheia anul”.
David estimează că Educația are nevoie de aproximativ două miliarde de lei după rectificarea bugetară pentru a putea încheia anul cu bine. Ministrul subliniază că această sumă este necesară pentru salarii și burse.
„Aceste măsuri nu sunt măsuri de reformă. Am văzut că unii vorbesc de reformă. Sunt măsuri de criză, de austeritate, necesare pentru a putea încheia anul, educaţia având nevoie de aproximativ două miliarde de lei ca să putem încheia anul cu salarii şi burse, bani pe care la rectificare în aceste condiţii de criză nu îi puteam primi”, a declarat Daniel David.
