În România s-ar putea aplica un sistem de program flexibil de muncă. Ce este modelul Kurzarbeit

62128730

Premierul Ludovic Orban a anunţat luni că în România ar urma să fie aplicat modelul Kurzarbeit, care prevede asigurarea unui program flexibil de muncă, dar că sunt necesare stabilirea unei perioade de implementare, precum şi criterii clare de acordare.

 

"Această modalitate de susţinere a angajaţilor şi companiilor (Kurzarbeit, n.r.) are oarecum un caracter de noutate în România şi ea a fost aplicată în ţări europene, în special în Germania, şi a dat rezultate. Încercăm şi noi să aplicăm acest sistem de program flexibil de muncă. Trebuie să fixăm cadrul. La nivelul Uniunii Europene a fost aprobat programul SURE, destinat decontării cheltuielilor efectuate de state pentru anumite categorii de măsuri active, dar în special pentru măsurile de tip Kurzarbeit. Ideea în sine nu este foarte complicată. Dacă unei companii i s-a redus vânzarea cu un anumit procent, ca să nu dea afară angajaţii - cu procentul corespunzător - practic stabileşte un program flexibil de muncă pentru angajaţi şi statul plăteşte perioada de timp care nu e lucrată de angajaţi, corespunzătoare reducerii", a precizat premierul în cadrul dezbaterii "România munceşte! Flexicuritate şi digitalizare în contextul noilor tendinţe din piaţa muncii din România!".

Pe de altă parte, premierul a subliniat că trebuie stabilite criterii clare pentru implementarea programului, astfel încât să nu recurgă la măsuri de sprijin firmele care în realitate nu ar avea nevoie de ele.

"Sigur, măsura se aplică o perioadă limitată, atunci când apare o perturbare majoră pe piaţă, cum este criza economică generată de epidemia de COVID. Deci, va trebui să stabilim o perioadă de aplicare şi va trebui să gândim foarte bine cum punem în funcţiune acest mecanism, astfel încât pe de o parte să fie cât mai uşor de accesat, fără proceduri birocratice complicate. Pe de altă parte, să asigure criterii de acordare a ajutorului către companii şi către angajaţi foarte clare, foarte precise, astfel încât să nu existe probleme foarte mari în interpretarea modului în care este aplicat şi să reducă cât mai mult posibilitatea ca unii angajatori să poate să utilizeze această formă de protecţie fără să aibă nevoie sau ca resursă suplimentară de venit, în condiţiile în care ei, teoretic, nu ar avea nevoie de această măsură", a menţionat Orban, potrivit Agerpres.

În cadrul dezbaterii organizate de Ministerul Muncii, premierul a subliniat că măsura va face parte din Planul de relansare economică, un pachet de măsuri care va fi lansat în curând şi va viza susţinerea companiilor, precum şi a investiţiilor publice sau private.

Pe de altă parte, Orban a arătat că aplicarea modelul Kurzarbeit trebuie gândită în contextul celorlalte măsuri active, dar şi al altor măsuri posibile.

"De exemplu, am vorbit cu doamna ministru să găsim nişte soluţii pentru zilieri. Am vorbit de asemenea şi cu domnul ministru al Agriculturii, să găsim soluţii pentru sezonieri, mai ales că foarte mulţi angajaţi sezonieri sunt în industria ospitalităţii care a fost profund afectată - şi aici se pot găsi nişte forme active. Întreg setul de măsuri active trebuie gândit astfel încât ele să fie cele mai potrivite pentru anumite domenii de activitate şi, realmente, pe perioada aceasta cât criza epidemică continuă să afecteze economiile să putem să asigurăm o afectare cât mai mică a locurilor de muncă şi, de asemenea, să permitem companiilor să menţină un număr cât mai mare de angajaţi, în situaţia unei comprimări a cererii", a spus Orban.

Premierul a apreciat că programul este util şi în contextul în care este necesară menţinerea cererii "la un nivel rezonabil" pe piaţa internă, după ce au scăzut cererile de exporturi.

"Economia României este în mare parte dependentă de economia europeană. Noi avem aproape 80% din volumul schimburilor comerciale cu ţări din UE. Dacă mai punem Statele Unite şi încă câteva ţări - practic, cam asta este relaţia economică a României cu diferite ţări. Noi depindem într-o mare măsură de redresarea acestor economii şi de revenirea cererii la un nivel cât mai aproape de normal. Pe de altă parte, trebuie să avem foarte mare grijă să şi menţinem cererea la un nivel rezonabil, astfel încât măcar cererea pe piaţa internă să permită susţinerea activităţii foarte multor companii care sunt afectate în momentul de faţă de căderea cererii în ţările în care exportă", a spus Orban.

 

Articol recomandat de sport.ro
Răzvan Lucescu, „îmbătrânit” în ultima sută de ore: cum arăta duminică, la sosirea în țară
Răzvan Lucescu, „îmbătrânit” în ultima sută de ore: cum arăta duminică, la sosirea în țară
Citește și...
”Nu vor mai fi pile” la ANAF. Anunțul ministrului Finanțelor, în timp ce angajații au ”pierdut” 200 de mașini sechestrate

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, spune că site-ul elicitatii.anaf.ro, recent lansat, garantează că ”nu vor mai fi pile, nu vor mai fii hârtii, nu vor mai fi întârzieri”, iar toate bunurile sechestrate de ANAF sunt disponibile pentru toată lumea.

Alertă în SUA: un nou model IA descoperă mii de vulnerabilități, Trezoreria convoacă băncile de urgență

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, i-a convocat pe șefii principalelor bănci americane la o reuniune de urgență în această săptămână pentru a discuta riscurile asociate cu lansarea noului model de IA al Anthropic, relatează FT.

Vești bune în România. Preţul motorinei a coborât vineri aproape de 9,5 lei/l, după ce atinsese un maxim

Preţul motorinei a coborât aproape de 9,5 lei/l vineri, la staţiile Petrom, după ce atinsese şi un maxim de 10,38 lei/l, iar cel al benzinei a fost redus la 8,72 lei/l, cu 60 de bani sub maximul lunii de 9,35 bani/l.

Recomandări
Kelemen Hunor, alături de Viktor Orbán în ultima zi de campanie. Liderul UDMR, numit „șeful ardelenilor” de premierul maghiar

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, l-a numit pe liderul UDMR, Kelemen Hunor, „șeful ardelenilor” la un miting electoral organizat la Debrețin, aproape de granița cu România.

Ce a spus Răzvan Lucescu la înmormântarea tatălui său. Discurs în lacrimi: „Sper din toată inima”

Aşa cum a trăit, Mircea Lucescu a plecat în lumină și ne-a lăsat regretul că nu ne-am dat seama mai repede cât de mare a fost. Ca antrenor, dar mai ales ca om.

De la ”vreau să fiu doctor” la călugăr clopotar. Povestea frumoasă a Părintelui Lavrentie de la Mănăstirea Petru Vodă

Părintele Lavrentie de la Mănăstirea Petru Vodă a povestit într-un interviu realizat de jurnalistul Alex Dima cum a ajuns să compună melodii la clopote după ce a visat una dintre ele cu ani înainte, fără să știe că o va putea vreodată cânta.