Guvernul se plânge de „gaură” și dă vina pe străini dar companiile de stat au datorii de 20 de miliarde de lei la buget

sedinta guvern
Agerpres

Guvernul PSD-PNL se pregătește să adopte măsuri, taxe și impozite noi sau mărite, pentru a acoperi o „gaură” de circa 40 de miliarde de lei la buget în timp ce companiile de stat merg în pierdere și au datorii.

Oficialii români, în frunte cu premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor Marcel Boloș, au încercat recent să convingă Comisia Europeană că România nu are cum să evite un deficit bugetar mult mai mare decât cel asumat oficial, de 4,4% din PIB, respectiv unul mai mare cu cel puțin 1 punct procentual din PIB, respectiv de circa 17 miliarde de euro. Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile unui stat. Deficitul bugetar este „acoperit” prin împrumuturi. 

Mai mult decât atât, șeful Finanțelor a declarat oficial că ar fi periculos pentru România să respecte angajamentele asumate prin PNRR. 

O temă „la modă” este și blamarea „străinilor”, în mod populist, pentru a evita propria responsabilitate. Despre asta Știrile ProTV a scris recent AICI.

În timp ce coaliția PSD-PNL caută măsuri prin care să facă rost de bani pentru a acoperi veniturile mult mai mici decât cele estimate pentru anul în curs, inclusiv prin măriri de taxe și impozite sau introducerea altora, noi, companiile de stat par un subiect tabu.

Citește și
sebastian burduja
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

Datorii cât jumătate de „gaură”

„Potrivit informațiilor extrase din bazele de date administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, din totalul de 1.718 operatori economici cu capital majoritar de stat un număr de 910 înregistrează obligaţii fiscale restante în sumă de 19,8 mld.lei”, se precizează într-un comunicat ANAF.

Mai mult, nu numai că datoria este imensă dar cea mai mare parte din ea nici nu poate fi stinsă prin executare silită, după cum se precizează în comunicat, pentru că „13,5 mld.lei (68,11%) reprezintă arierate asupra cărora nu se poate acţiona prin măsuri de executare silită deoarece se află sub incidența unor prevederi legale care suspendă aplicarea Codului de Procedură Fiscală (spre exemplu Legea insolvenței, hotărâri judecătorești, proceduri de administrare specială etc.)”.

Primii trei contribuabili cu cele mai mari arierate sunt:


- COMPANIA NATIONALA A HUILEI S.A., cu arierate fiscale în sumă de 5,2 mld.lei,
aflată în insolvență din data de 28.04.2015,
- SOCIETATEA NATIONALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFA "CFR - MARFA" SA,
cu arierate fiscale în sumă de 2,2 mld.lei,
- SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA S.A., cu arierate fiscale în sumă de 1,8 mld.lei, aflată în insolvență din data de 14.11.2019, conform datelor ANAF aferente finalului lunii iulie.

Sumele reprezintă totalul datoriilor către bugetul de stat (impozitul pe profit și TVA), către bugetul asigurărilor sociale de stat (pensii) și către bugetul asigurărilor de șomaj.

În final, cea mai importantă instituție a statului în materie de încasare taxe și impozite și de verificare a acestor contribuții la  bugetul de stat, Fiscul, recunoaște că nu are ce să facă: „Cele trei companii cumulează 9,2 mld.lei arierate fiscale (aproape jumătate din totalul general de 19,8 mld.lei), însă importanța economico-socială, la nivel național, a funcționării acestora este evidentă.”

Ieri, marți, 5 septembrie, s-au evaporat de pe Bursa de Valori București circa 800 de milioane de lei din capitalizarea Banca Transilvania și BRD după ce ministrul Finanțelor, declarase, neclar, intenția de a introduce o taxă de 1% pe „cifra de afaceri” a băncilor (în cazul băncilor cifra de afaceri nu este un indicator relevant și niciun stat nu a pus vreo taxă pe cifra de afaceri a unei bănci, n.r.).

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor
De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor

Deși au terminat un liceu sau o facultate, tinerii din România își găsesc tot mai greu un loc de muncă. Mulți dintre ei nu sunt dornici să lucreze și amână momentul, în timp ce alții nu au suficientă experiență.

Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări
Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări

La finalul anului 2024, sindicaliștii se confruntă cu provocări majore legate de drepturile lucrătorilor, în contextul unui deficit bugetar de 8%, creșterii economice bazate pe consumul privat și inflației ridicate.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.