Ce nu vor să recunoască politicienii „patrioți” despre capitalul străin. Statisticile pe care le ascund de electoratul credul

Parlament
Inquam Photos / George Călin

Pe fondul declarațiilor diverșilor politicieni care „atacă” sau caracterizează greșit impactul capitalului străin în România, Știrile ProTV vă prezintă un set de statistici oficiale despre situația reală din economie, pe care acei politicieni le ignoră.  

 Plătesc bine. Firmele „străine” dau salarii mai mari chiar și decât ale bugetarilor

Salariul mediu net în firmele proprietate integral străină a fost de 4.591 lei la finele lui 2021, cu 35% peste nivelul salariului mediu net la nivelul întregii economii, care a fost la data precizată de 3.416 lei, conform calculelor Știrile ProTV bazate pe datele Institutului Național de Statistică (INS).

Spre comparație, salariul mediu net în firmele „proprietate privată” a fost de 2.785 de lei (mediul privat per total), în timp ce la cele în „proprietate integrală de stat” a fost de 4.200 de lei. 

Asta în condițiile în care, după cum Știrile ProTV a prezentat deja, România este „Raiul bugetarilor”.

Citește și
sebastian burduja
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

Mai mult decât atât, dat fiind nivelul investițiilor lor directe, firmele care au și capital străin au ajuns să angajeze nu mai puțin de 1,2 milioane de salariați, adică aproximativ 25% din forța totală de muncă (de circa cinci milioane de salariați).

GraficBNRCapitalStrain

Străinii au pompat 100 de miliarde de euro în economia României și își reinvestesc masiv profitul 

La finele lui 2021 s-a atins pragul psihologic de 100 de miliarde de euro Investiții Străine Directe (ISD) în România, conform datelor oficiale ale BNR. Este vorba despre soldul total (valoarea cumulată a ISD an de an, după '90).
 
GraficBNRCapitalStrain
 
Din total, circa 30 de miliarde sunt credite (care se plătesc creditorilor), diferența de aproximativ 70 de miliarde de euro fiind capitalurile proprii, respectiv banii cu care străinii au capitalizat firmele pe care le dețin în România. 
 
Doar în 2021 valoarea ISD a fost de 8,94 miliarde de euro, dintre care mai mult de jumătate a fost profit reinvestit.
 
GraficBNRCapitalStrain
 
Anul trecut, în 2022, ISD au fost de circa 10 miliarde de euro, dintre care peste șase miliarde de euro a fost, din nou, profit reinvestit. 
 
GraficBNRCapitalStrain
 
 

Capitalizează firmele, nu vânează doar profit rapid

În top 3% firme după gradul de capitalizare se regăsesc circa 5.300 de companii cu acționariat privat străin, respectiv 26% din totalul firmelor luate în calcul. Aceste firme dețin însă 46% din stocul de capital, deci dublu față de reprezentarea numerică, după cum reiese din studiul „Avuția națională a României”, coordonat de prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, unul dintre cei mai reputați economiști din România ultimilor zeci de ani.  

AvutiaNationalaFlorinGeorgescu

Prin comparație, societățile comerciale cu acționariat privat autohton din Top 3% companii reprezintă 71% din total, ca număr dar au în portofoliu doar 36% din capitalul total al acestei categorii de companii, se mai precizează în studiul citat. 

Explicația este una relativ simplă: se preferă finanțarea prin credite care sunt stinse repede și apoi profitul este „scos” din firme, nu reinvestit. „Proprietarii preferă să-și finanțeze unitățile economic cu sume ridicate de împrumuturi pe care le retrag cu prioritate, după scurt timp, pentru a evita asumarea riscului comercial, situație neuzuală într-o economie de piață funcțională”, precizează autorii studiului. 
 

Plătesc 31% din tot impozitul pe profit deși reprezintă doar 0,18% din totalul firmelor

În ceea ce privește contribuția către stat sub forma impozitului pe profit dezechilibrul prezentat mai sus se menține.

Per total, marii contribuabili, deși reprezintă numeric doar 0,34% din totalul firmelor, plătesc 43% din impozitul total.

Dintre acestea, firmele mari cu capital străin achită nu mai puțin de 31% din total, deși reprezintă doar 0,18%, numeric. Spre comparație, marile societăți comerciale cu capital autohton (0,16% din totalul firmelor) contribuie cu numai 13%, conform studiului „Avuția națională a României”, coordonat de către Florin Georgescu.

La studiu au contribuit și Gheorghe Gherghina (finanțist reputat, angajat al BNR și fost secretar de stat la Finanțe), Bogdan-Octavian Cozmâncă, Florian Neagu, Liliana Pintilia și Livia Drăgușin. 

Ca exemplu, OMV Petrom, cea mai mare companie din România, deținută în proporție de 51% de grupul austriac OMV și în proporție de 20,69% de statul român (diferența de 28,14% este deținută de diverse persoane fizice și juridice - compania este listată pe Bursa de Valori București) a plătit anul trecut, în total, taxe și impozite în valoare de 20 de miliarde de lei, respectiv circa patru miliarde de euro. 

Spre comparație, anul trecut statul a trebuit să plătească dobânzi totale de peste 29 de miliarde de lei, respectiv de aproape șase miliarde de euro în contul datoriei publice. Cu banii virați de OMV Petrom bugetului de stat s-a putut plăti, de exemplu, două treimi din dobânzile aferente datoriei publice.  

Produc Valoare Adăugată Brută mult peste nivelul capitalului autohton

Producția națională este, la rândul ei, accentuat polarizată în favoarea companiilor străine. Astfel, deși reprezintă doar 6% din numărul total de societăți comerciale, contribuția lor la Valoarea Adăugată Brută creată de sectorul real este 41% din total. Spre comparație, firmele românești, care reprezintă 93% din total contribuie doar cu 51% la VAB. 

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor
De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor

Deși au terminat un liceu sau o facultate, tinerii din România își găsesc tot mai greu un loc de muncă. Mulți dintre ei nu sunt dornici să lucreze și amână momentul, în timp ce alții nu au suficientă experiență.

Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări
Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări

La finalul anului 2024, sindicaliștii se confruntă cu provocări majore legate de drepturile lucrătorilor, în contextul unui deficit bugetar de 8%, creșterii economice bazate pe consumul privat și inflației ridicate.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.