Ce nu vor să recunoască politicienii „patrioți” despre capitalul străin. Statisticile pe care le ascund de electoratul credul
Pe fondul declarațiilor diverșilor politicieni care „atacă” sau caracterizează greșit impactul capitalului străin în România, Știrile ProTV vă prezintă un set de statistici oficiale despre situația reală din economie, pe care acei politicieni le ignoră.
Salariul mediu net în firmele proprietate integral străină a fost de 4.591 lei la finele lui 2021, cu 35% peste nivelul salariului mediu net la nivelul întregii economii, care a fost la data precizată de 3.416 lei, conform calculelor Știrile ProTV bazate pe datele Institutului Național de Statistică (INS).
Spre comparație, salariul mediu net în firmele „proprietate privată” a fost de 2.785 de lei (mediul privat per total), în timp ce la cele în „proprietate integrală de stat” a fost de 4.200 de lei.
Asta în condițiile în care, după cum Știrile ProTV a prezentat deja, România este „Raiul bugetarilor”.
Mai mult decât atât, dat fiind nivelul investițiilor lor directe, firmele care au și capital străin au ajuns să angajeze nu mai puțin de 1,2 milioane de salariați, adică aproximativ 25% din forța totală de muncă (de circa cinci milioane de salariați).
Străinii au pompat 100 de miliarde de euro în economia României și își reinvestesc masiv profitul
Capitalizează firmele, nu vânează doar profit rapid
În top 3% firme după gradul de capitalizare se regăsesc circa 5.300 de companii cu acționariat privat străin, respectiv 26% din totalul firmelor luate în calcul. Aceste firme dețin însă 46% din stocul de capital, deci dublu față de reprezentarea numerică, după cum reiese din studiul „Avuția națională a României”, coordonat de prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, unul dintre cei mai reputați economiști din România ultimilor zeci de ani.
Prin comparație, societățile comerciale cu acționariat privat autohton din Top 3% companii reprezintă 71% din total, ca număr dar au în portofoliu doar 36% din capitalul total al acestei categorii de companii, se mai precizează în studiul citat.
Explicația este una relativ simplă: se preferă finanțarea prin credite care sunt stinse repede și apoi profitul este „scos” din firme, nu reinvestit. „Proprietarii preferă să-și finanțeze unitățile economic cu sume ridicate de împrumuturi pe care le retrag cu prioritate, după scurt timp, pentru a evita asumarea riscului comercial, situație neuzuală într-o economie de piață funcțională”, precizează autorii studiului.
Plătesc 31% din tot impozitul pe profit deși reprezintă doar 0,18% din totalul firmelor
În ceea ce privește contribuția către stat sub forma impozitului pe profit dezechilibrul prezentat mai sus se menține.
Per total, marii contribuabili, deși reprezintă numeric doar 0,34% din totalul firmelor, plătesc 43% din impozitul total.
Dintre acestea, firmele mari cu capital străin achită nu mai puțin de 31% din total, deși reprezintă doar 0,18%, numeric. Spre comparație, marile societăți comerciale cu capital autohton (0,16% din totalul firmelor) contribuie cu numai 13%, conform studiului „Avuția națională a României”, coordonat de către Florin Georgescu.
La studiu au contribuit și Gheorghe Gherghina (finanțist reputat, angajat al BNR și fost secretar de stat la Finanțe), Bogdan-Octavian Cozmâncă, Florian Neagu, Liliana Pintilia și Livia Drăgușin.
Ca exemplu, OMV Petrom, cea mai mare companie din România, deținută în proporție de 51% de grupul austriac OMV și în proporție de 20,69% de statul român (diferența de 28,14% este deținută de diverse persoane fizice și juridice - compania este listată pe Bursa de Valori București) a plătit anul trecut, în total, taxe și impozite în valoare de 20 de miliarde de lei, respectiv circa patru miliarde de euro.
Spre comparație, anul trecut statul a trebuit să plătească dobânzi totale de peste 29 de miliarde de lei, respectiv de aproape șase miliarde de euro în contul datoriei publice. Cu banii virați de OMV Petrom bugetului de stat s-a putut plăti, de exemplu, două treimi din dobânzile aferente datoriei publice.
Produc Valoare Adăugată Brută mult peste nivelul capitalului autohton
Producția națională este, la rândul ei, accentuat polarizată în favoarea companiilor străine. Astfel, deși reprezintă doar 6% din numărul total de societăți comerciale, contribuția lor la Valoarea Adăugată Brută creată de sectorul real este 41% din total. Spre comparație, firmele românești, care reprezintă 93% din total contribuie doar cu 51% la VAB.
Etichete: analiza, BNR, investiții străine, politicieni,
