Efectele negative ale plafonării indemnizației pentru creșterea copilului. Calculele Guvernului

×
Publicitate

Dacă aveţi copii mici atunci este bine să ştiţi că indemnizaţiile pentru creşterea lor vor fi plafonate la suma de 8.500 de lei din septembrie.

Această este intenţia Guvernului care ia în calcul şi reducerea indemnizaţiilor mari care sunt deja în plată. În prezent, în jur de 1.100 de părinţi primesc lunar mai mult 8.500 de lei, iar cea mai mare sumă încasată reprezintă echivalentul a peste 35.000 de euro pe luna.

După numai un an de la scoaterea plafonului pentru indemnizaţia de creşterea copilului, Guvernul vrea să pună din nou o limita. Cel mult 8.500 de lei vor lua mamele şi taţii care rămân acasă cu cei mici. Plafonarea e necesară pentru că, susţine Executivul, în România, sunt indemnizaţii şi de 19 ori mai mari decât cele din Germania, acolo unde limita este de 1.800 de euro.

Guvernul arată că sunt diferenţe foarte mari între cea mai mică indemnizaţie şi cea mai mare. Acum sunt 1.100 de părinţi care încasează indemnizaţii de peste 8.500 de lei. Iar recordul este de 159.000 de lei pe lună. Asta în vreme ce 108.000 de tați şi mame încasează cea mai mică indemnizaţie, de 1.233 de lei.

Cele mai mari indemnizaţii sunt acordate unor părinţi din Bucureşti, Arad, Vâlcea şi Constanţa. Ei sunt şi cei mai afectaţi de plafonarea indemnizaţiilor.

Citește și
Analiză. Cât de pregătită este România de tranziția la euro: sprijin public ridicat, dar obstacole fiscale majore
Analiză. Cât de pregătită este România de tranziția la euro: sprijin public ridicat, dar obstacole fiscale majore

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat încă de acum câteva luni că vrea să pună capăt ''haosului generalizat'' creat de scoaterea plafonului, măsură susţinută şi votată de altfel anul trecut de PSD.

Acum, însă, cu un buget în corzi, Executivul recunoaşte că nu are suficienţi bani pentru a plăti necesarul de indemnizaţii de 3,4 miliarde de lei, dar şi celelalte drepturi ale părinţilor, că stimulentele pentru cei care se întorc la muncă mai devreme.

Bogdan Simion, preşedintele Federaţiei ONG-urilor pentru copil: ''Datorită faptului că unele persoane încasează foarte mulţi bani - se spune în motivaţie - se creează discriminări în aprecierea nevoilor de îngrijire a copiilor - să fim serioşi, nu creezi nicio discriminare, câtă vreme stabileşti un principiu contributiv. Nu înseamnă că unii copii cresc mai bine şi se produc discriminări pentru că părinţii primesc mai mulţi bani''.

Tăierea beneficiilor pentru părinţii cu venituri peste medie va avea un efect negativ, spun specialiştii. De exemplu, în anul 2010, când indemnizaţia a fost plafonată, iar salariile au scăzut, a fost înregistrată o scădere a ratei natalităţii.

Sorana Mureşan, Asociaţia Pro Mama: “Le va obliga pe mame să se întoarcă la serviciu mai repede, înainte că bebeluşul să împlinească 2 ani. În primii 2 ani de formează ataşamentul faţă de persoană care îngrijeşte copilul.”

Modul de calcul al indemnizaţiei pentru creşterea copilului va rămâne acelaşi. Adică indemnizaţia este egală cu 85% din media veniturilor nete realizate în ultimii doi ani de dinaintea naşterii copilului. Plafonarea indemnizaţiei va fi discutată în şedinţa de Guvern de vineri.

Articol recomandat de sport.ro
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Citește și...
Analiză. Cât de pregătită este România de tranziția la euro: sprijin public ridicat, dar obstacole fiscale majore
Analiză. Cât de pregătită este România de tranziția la euro: sprijin public ridicat, dar obstacole fiscale majore

Bulgaria a aderat la zona euro în ianuarie 2026. În regiune, Cehia, Ungaria, Polonia și România sunt încă state membre ale Uniunii Europene care își păstrează propriile monede naționale.

Lagarde avertizează: Europa trebuie să-și regândească economia pentru a răspunde presiunilor globale
Lagarde avertizează: Europa trebuie să-și regândească economia pentru a răspunde presiunilor globale

Economia europeană are nevoie de o "revizuire profundă" pentru a face faţă "zorilor unei noi ordini internaţionale", a declarat miercuri preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, pentru postul de radio francez RTL, preluat de Reuters.

Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri

Vești bune de la Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar a fost anul trecut mai mic decât era estimat, iar asta ar putea însemna împrumuturi mai ieftine pentru stat și mai multă credibilitate în fața investitorilor ori a Comisiei Europene.

Recomandări
LIVE. Donald Trump susține acum un discurs la Forumul Mondial de la Davos: „Iubesc Europa, dar nu merge în direcția corectă”
LIVE. Donald Trump susține acum un discurs la Forumul Mondial de la Davos: „Iubesc Europa, dar nu merge în direcția corectă”

Toate privirile sunt astăzi îndreptate spre Davos, unde președintele SUA Donald Trump ține în acest moment un discurs, la scurt timp după ce și-a dublat oferta de achiziție a Groenlandei, afirmând că „nu există cale de întoarcere”.

Meteorologii au prelungit avertizarea de ger în România. Precipitații mixte, polei și vânt, temperaturi de -19 grade
Meteorologii au prelungit avertizarea de ger în România. Precipitații mixte, polei și vânt, temperaturi de -19 grade

ANM a emis miercuri o informare care anunță vreme deosebit de rece, ger accentuat pe timpul nopții și dimineții, precipitații mixte, polei și intensificări ale vântului în mai multe zone ale României.

„Cel mai bun discurs al unui lider mondial din ultimii ani”. De ce a fost aplaudat furtunos premierul Canadei la Davos
„Cel mai bun discurs al unui lider mondial din ultimii ani”. De ce a fost aplaudat furtunos premierul Canadei la Davos

Discursul premierului Canadei, Mark Carney, la Forumul din 2026 de la Davos a provocat aplauze prelungite, notează BBN Bloomberg, care a făcut și o trecere în revistă a modului în care a fost receptat în media internațională acest discurs.