Descoperirea care ar putea salva industria zootehnica din Romania se duce de rapa, din lipsa de bani
O descoperire facuta dupa 30 de ani de munca si care ar putea relansa industria zootehnica romaneasca se duce de rapa, din lipsa de bani.
Specialistii din Constanta au reusit sa creeze doua rase de oi derivate din celebrul merinos romanesc de Palas. Mioarele produc o cantitate dubla de lapte si carne fata de cele obisnuite, iar acest lucru, spun inginerii, ar fi o mina de aur pentru exportul catre tarile din Europa si Orient.
Reusita este umbrita insa de faptul ca animalele aproape ca mor de foame, pentru ca Institutul din Palas nu a obtinut niciun ban de la stat de 10 ani.
Mielul de carne Palas creste intr-o luna cat altii in trei, precum Fat Frumos. Dupa o luna de viata este foarte greu - 17 kilograme - cam cu 10 kilograme mai mult decat un miel dintr-o rasa obisnuita.
Povestea acestor miei a inceput in anul 1976, cand cercetatorii de la Institutul Palas din Constanta si-au propus sa obtina o rasa care sa poata concura cu faimosii Ille du France, miei carnosi, cu o calitate superioara a carcasei. In acele vremuri, ambitiile zootehniei romanesti erau mari. Rezultatele au aparut de abia dupa 30 de ani de incrucisari succesive.
Radu Raducu, director Institutul de Cercetare Palas: "Ne axam pe cerinta crescatorilor. Orientarea de la lana spre lapte si carne dictate de interesul economic ne-a determinat sa amelioram aceste productii".
La fel de productiva este si rasa de lapte Palas, obtinuta prin incrucisarea de berbeci din rasa Frizer din Germania, tot cu merinosul de Palas.
Tudor Anghelescu, inginer zootehnist Institutul de Cercetare Palas:"Aceasta rasa nou creata are o productie de 150-160 de litri de lapte, fata de 40-45 de litri, cat ar avea in mod normal rasele locale".
Din pacate, insa, Institutul de Cercetare din Palas se afla la marginea prapastiei. Singura sursa de venit de care beneficiaza provine din vanzarea laptelui, a lanii si a animalelor pentru reproducere. Adica un million de lei pe an, mai putin de jumatate decat ar avea nevoie pentru o buna functionare.
Marin Strupina, tehnician Institutul de Cercetare Palas: "Suntem foarte mandri pentru ce am obtinut, cele doua linii de carne si lapte, dar nu stim ce ne ofera viitorul. Daca nu ni se vor aloca fonduri, nu stim cum ne vom descurca cu hrana pentru aceste animale. Le dam cu portia ca sa ajunga sa iesim la iarba".
Cercetatorii spera ca salvarea institutului sa vina tocmai din ultima lor descoperire - vanzarea mieilor din cele doua rase noi catre fermieri.
