Deficitul bugetar a urcat la 4,04% din PIB. Procentul este identic cu cel din 2024, dar suma este mai mare

62362843

Deficitul bugetului consolidat a urcat la 4,04% din PIB după primele şapte luni ale acestui an, de la 3,68% la finalul lunii iunie, şi a ajuns la 76,44 miliarde de lei, potrivit datelor publicate joi de Ministerul Finanţelor.

Anul trecut, deficitul bugetar era de 71,04 miliarde de lei în aceeaşi perioadă, respectiv 4,04% din PIB.

Veniturile totale au însumat 370,77 miliarde lei în primele şapte luni ale anului 2025, înregistrând o creştere de 11,8% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale s-au majorat cu 0,74 puncte procentuale.

Conform ministerului de resort, încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 35,31 miliarde de lei, cu 21,3% peste valoarea de anul trecut, "determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,0%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reţinerea cotei de impozit de 8%".

Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată şi în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,4%), peste cea a fondului de salarii din economie (11,5%), "evoluţia acestei categorii de venituri fiind influenţată de eliminarea facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator".

În privinţa contribuţiilor de asigurări, datele de la Finanţe relevă o creştere de 10,8%, la şapte luni, până la valoarea de 121,07 miliarde de lei, sub cea a fondului de salarii din economie.

Cum au evoluat încasările la buget

"Evoluţia a acestor încasări a fost influenţată şi de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat faţă de cel realizat în primele şapte luni ale anului trecut (12,8 miliarde lei în ianuarie - iulie 2025, faţă de 10 miliarde lei, în ianuarie - iulie 2024)", notează sursa citată.

Potrivit ministerului de resort, încasările din impozitul pe profit au însumat 26,17 miliarde de lei (+11,1% de la la an), iar încasările nete din TVA au însumat 69,99 miliarde lei, marcând o creştere de 5,7%.

Raportat la perioada de referinţă, evoluţia acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+5,8%), faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (19,59 miliarde de lei, în primele şapte luni din 2025 vs 18,51 miliarde de lei, în intervalul ianuarie - iulie 2024), cât şi de un efect de bază mai ridicat.

De asemenea, veniturile din accize au însumat 26,67 miliarde de lei (+13,2%), veniturile nefiscale au ajuns la 34,71 miliarde de lei (+8,9%), în timp ce sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 28,62 miliarde de lei (+33,6%).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 447,21 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 11,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creştere cu 0,7 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.

În context, cheltuielile de personal au însumat 99,72 miliarde de lei, în creştere cu 7,9% comparativ cu primele şapte luni din anul precedent, iar exprimate ca pondere în PIB, acestea reprezintă un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari, de un an la altul.

Cum au evoluat cheltuielile de la buget

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 53,59 miliarde de lei (+0,5%), cheltuielile cu dobânzile au fost de 31,71 miliarde de lei (+9,83 miliarde de lei), cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 147,54 miliarde de ei (+14,7%), iar cheltuielile cu subvenţiile au fost de 7,66 miliarde de lei, în principal pe subvenţii pentru transportul de călători şi sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor non-casnici (801,29 milioane de lei).

"Alte cheltuieli au fost de 11,08 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în creştere cu 12,6 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024", precizează Ministerul Finanţelor.

În acelaşi timp, la finele lunii iulie 2025, cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 34,76 miliarde de lei, în creştere cu 23,43% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior,

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 61,68 miliarde de lei, cu 8,23% mai mari faţă de primele şapte luni ale anului 2024, când s-au ridicat la 56,99 miliarde de lei.

Bugetul pentru anul în curs este construit pe o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7% din PIB.

Articol recomandat de sport.ro
Splendida Ana Ivanovic, fericită după divorț. Ce pensie alimentară plătește Schweinsteiger
Splendida Ana Ivanovic, fericită după divorț. Ce pensie alimentară plătește Schweinsteiger
Citește și...
Noua realitate economică: multe companii au oprit angajările și calculează acum dacă și cât ar trebui să concedieze

Atenți la costurile cu salariile și proiectele deja începute, managerii companiilor au oprit, pentru moment, angajările. În multe firme, specialiștii în resurse umane recunosc că se fac reorganizări de personal.

Coaliția PSD-PNL-USR, „scoasă la tablă” de FMI. Experții Fondului vin să verifice măsurile luate pentru a salva bugetul

O misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Joong Shik Kang, va efectua o vizită la Bucureşti în perioada 3-12 septembrie pentru a analiza recentele evoluţii ale economiei româneşti.

Noi reglementări pentru impozitarea multinaționalelor din România. Explicația Guvernului

Executivul a aprobat joi, prin ordonanţă, noi reglementări referitoare la asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaţionale şi a grupurilor naţionale.

Recomandări
Energia din Europa de Est. Cum a ținut Ucraina luminile aprinse în Ungaria și România, în timp ce se află în război cu Rusia

Europa de Est trece în 2026 prin cea mai grea vară din punct de vedere energetic după ieșirea din comunism. Canicula și seceta extremă au arătat limitele unor sisteme energetice precare, salvate de Ucraina aflată în război și Bulgaria ”codașă” în UE.

Au început procedurile pentru oprirea Centralei Nucleare de la Cernavodă. Anunțul Ministerului Energiei

Centrala nucleară de la Cernavodă a început procedurile pentru oprirea controlată a Unității 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării și al evoluției nivelului apei în zona de aspirație a pompelor de răcire, transmite Ministerul Energiei.

CNA cere TikTok să elimine 90 de videoclipuri despre „Ambulanța Neagră”, după valul de dezinformări

Consiliul Naţional al Audiovizualului a decis, marţi, să solicite platformei TikTok eliminarea a 90 de videoclipuri referitoare la subiectul "Ambulanţa Neagră" sau "Salvarea Neagră".