FT: România riscă un nou colaps prin măsurile de austeritate „esențiale”. Fondurile europene sunt în pericol

Fundamentele economice ale României rămân dificile: toate cele trei mari agenții de rating au retrogradat țara la doar un pas de categoria „junk”, din cauza datoriei publice în creștere rapidă și a inflației ridicate.

PIB-ul a crescut cu doar 0,3% în al doilea trimestru, iar banca centrală avertizează că ritmul va încetini și mai mult, fiind nevoită să mențină rata cheie la 6,5% din cauza inflației.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat pentru Financial Times că un prim set de creșteri de taxe și înghețări de cheltuieli a intrat în vigoare la 1 august, iar alte două pachete sunt planificate pentru mai târziu în acest an — în pofida protestelor alimentate parțial de opoziția de extremă dreapta.

„Desigur, nu este ușor”, a spus Nazare, adăugând că guvernul de coaliție este hotărât să adopte toate măsurile necesare. „Suntem pe deplin conștienți de starea actuală a bugetului”.

Citește și

România și-a mărit resursele de energie. Consumul a scăzut, exportul a crescut. Evoluția prețurilor

Cu un deficit public de 9,3% din PIB, România a avut în 2024 cel mai mare deficit din UE, mult peste pragul de 3% impus de regulile fiscale ale blocului comunitar. Fostul guvern a evitat orice măsuri de austeritate înainte de alegerile de anul trecut.

Măsurile de austeritate rămân profund nepopulare după ce țara a aplicat, în urma crizei datoriilor suverane, unul dintre cele mai dure pachete de tăieri de cheltuieli și creșteri de taxe din Europa. În 2012, guvernul de la București a căzut în urma protestelor anti-austeritate, în oglindă cu situații similare din Grecia, Portugalia și Irlanda.

De această dată, guvernul român încearcă să introducă măsurile treptat.

Cu toate acestea, sute de protestatari au ieșit pe străzile din București și alte orașe în această vară, iar liderul AUR, George Simion, a cerut alegeri anticipate și a promis să „refuze plata taxelor” impuse de ceea ce a numit un „guvern ilegitim”.

Ce include pachetul de la 1 august

Pachetul din 1 august include creșterea cotei maxime de TVA de la 19% la 21%, precum și accize mai mari. Orice majorări ale salariilor din sectorul public și pensiilor sunt suspendate până în 2026.

Însă măsurile mai dificile, cum ar fi reforma guvernanței companiilor de stat și reducerea pensiilor speciale și a altor beneficii pentru foști oficiali guvernamentali, urmează să fie stabilite.

Nazare a spus că reforma pensiilor urmărește „eliminarea privilegiilor speciale”, precum pensionarea anticipată a judecătorilor, care în prezent pot primi pensie la mijlocul anilor 40.

„Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura sustenabilitatea fiscală și echitatea”, a spus ministrul.

Criza economică, agravată de anularea alegerilor

Problemele economice au fost agravate de o criză politică de câteva luni, după ce Curtea Constituțională a anulat în decembrie alegerile prezidențiale, motivând o presupusă interferență rusă.

Noul guvern a preluat mandatul în iunie, după victoria președintelui pro-UE Nicușor Dan în repetarea scrutinului. Însă coaliția formată din patru partide este fragilă, tensiunile între parteneri fiind ridicate.

Un vicepremier a demisionat săptămâna aceasta în urma unor acuzații de fraudă, iar USR, partidul anti-sistem fondat de Nicușor Dan, s-a opus deciziei de a organiza funeralii de stat pentru primul președinte post-comunist al României.

Între timp, AUR, clasat pe locul doi la alegerile parlamentare din decembrie, a depășit partidele de guvernare în sondaje, fiind creditat cu aproximativ 40%.

AUR exploatează nemulțumirea publică față de creșterea costului vieții și percepția persistentă că politicienii urmăresc doar îmbogățirea proprie și a apropiaților.

Măsurile încă neaprobate — privind pensiile și reforma guvernanței companiilor de stat, un sector predispus la clientelism — sunt urgente, fiind condiții pentru accesarea fondurilor europene de redresare post-pandemie, ce trebuie folosite până la finalul anului viitor.

Câți bani a atras România

Luna trecută, Bucureștiul a recunoscut că va pierde aproape un sfert din fondurile inițiale de 28,5 miliarde euro. România a atras până acum mai puțin de 10 miliarde euro.

Nazare a spus că partenerii de coaliție sunt pe deplin conștienți de ce este în joc: „Păstrarea fondurilor UE disponibile și maximizarea altor fonduri UE nu este o chestiune de stânga sau dreapta — este o opțiune strategică ce sprijină dezvoltarea României.”

Bucureștiul vizează, de asemenea, accelerarea digitalizării serviciilor publice, îmbunătățirea colectării taxelor și a administrației locale, precum și vizarea reglementatorilor din sectoare precum energie sau telecomunicații, pentru reducerea costurilor și creșterea transparenței.

Ministrul a recunoscut însă că aceste reforme dificile vor fi probabil implementate complet doar spre finalul mandatului, peste trei ani.

Întrebat despre riscul unor tensiuni interne care să blocheze aceste eforturi, Nazare a spus: „Rămân optimist că această coaliție va continua să funcționeze unitar până vom depăși această perioadă dificilă.”

„AUR poate doar să aștepte”

Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca, a spus că teama de a pierde alegerile ar putea menține coaliția unită — dar nu pe întreaga durată a mandatului: „AUR este aproape de 40%, în timp ce partidele din coaliție sunt fiecare sub 20%. AUR poate doar să aștepte. Nu sunt foarte încrezător că această coaliție poate rezista mai mult de un an.”

Românii înțeleg situația fiscală gravă, dar nu au încredere în guvern și pun sub semnul întrebării eficiența măsurilor recente.

„Avem nevoie de bani, dar totul s-a scumpit odată cu creșterea TVA”, a spus Cristina, o ingineră de 49 de ani din București. „Sper să se facă ceva cu pensiile speciale, care sunt extrem de mari și nejustificate.”

Mihai, un muncitor de 53 de ani din București, a întrebat de ce cetățenii trebuie să suporte povara deficitului bugetar: „Dacă eu și alții ca mine ne-am plătit taxele, de unde a apărut gaura? Cineva a greșit. Atunci să plătească acel cineva.”

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO S-a retras din fotbal la 24 de ani și acum face: „Nu voi regreta!”