Cum arată în cifre bugetul pe 2026. Bolojan mizează pe un deficit de 6,2% din PIB și investiții de 163 miliarde de lei

Legea bugetului de stat a fost adoptată, vineri, de Parlament, cu 319 voturi ”pentru”, 104 voturi ”împotrivă”, o abţinere, iar doi parlamentari nu au votat. La pachet a fost adoptată Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Premierul Ilie Bolojan a după ce legile au trecut că toate reformele făcute până acum: cea a administraţiei, a pensiilor speciale, reducerile de cheltuieli din instituţiile publice, sunt reflectate în acest buget. 

Știrile ProTV vă oferă o analiză a cifrelor pe care a fost fundamentat bugetul pe 2026. Astfel, PIB-ul de la care au pornit caluclele Guvernului este estimat la 2.045 miliarde lei în 2026, respectiv la 2.182 miliarde lei în 2027.

Veniturile totale ale bugetului ar urma să crească de la 34,7% la 36,0% din PIB, „reflectând atât măsurile de consolidare fiscală, cât şi o îmbunătăţire a colectării”, precizează Ministerul Finanțelor. Din acest total, 31,1% din PIB reprezintã venituri curente venituri fiscale, contribuţii şi alte venituri ale statului. Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, în timp ce veniturile curente se ridică la 636,3 miliarde lei.

Veniturile totale ale Bugetului General Consolidat sunt proiectate la 736,5 miliarde lei, reprezentând 36,0% din PIB, veniturile curente reprezentând 636,3 miliarde lei (31,1% din PIB).

Citește și

Companiile de armament cer și cu 30% mai mulți bani României pentru a-și onora contractele. CSAT va decide ce urmează

„Diferenţa dintre veniturile totale ale Bugetului General Consolidat şi veniturile curente, de aproximativ 100 miliarde lei, reflectã contribuţia semnificativã a fondurilor europene şi a altor venituri de capital în anul 2026. Acest nivel ridicat al resurselor provenite din finanţãri europene evidenţiazã rolul esenţial al acestora în susţinerea investiţiilor publice şi în stimularea creşterii economice în cadrul proiectului de buget. Veniturile fiscale sunt estimate sã creascã de la 16,9% din PIB în anul 2025 la aproximativ 17,5% din PIB în anul 2026, respectiv de la 323 miliarde lei la 357,6 miliarde lei. În acelaşi timp, contribuţiile de asigurãri sociale înregistreazã o creştere de la 10,9% din PIB la 11,1% din PIB, de la 208,0 miliarde lei la 226,4 miliarde lei. Aceastã evoluţie reflectã efectele mãsurilor adoptate de Guvern în cursul anului trecut pentru implementarea angajamentelor asumate prin reforma fiscalã prevãzutã în PNRR, precum şi pentru a rãspunde evaluãrilor Comisiei Europene privind necesitatea ajustãrii fiscal-bugetare”, explică Ministerul Finanţelor.

Deficitul, rămâne o problemă și pentru 2026

Atunci când proiectul de buget a fost pus în transparență, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a confirmat informaţiile potrivit cărora în acest an ţinta de deficit cash este mai mică decât cea prognozată, situându-se în jurul cifrei de 7,7% din PIB. El explica faptul că deficitul cash este mai mic în urma renegocierilor PNRR cu Comisia Europeană, renegociere care a fost posibilă în urma „câştigării încrederii” Comisiei.

„Ne propunem reducerea deficitului spre 6% din PIB, într-un context în care presiunile rămân ridicate. Deși, pe fondul împrumuturilor acumulate anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,5% din PIB, investițiile se ridică peste nivelul anului 2025 - cu precădere cele din fonduri europene, care cresc de la 78 de miliarde de lei la peste 100 de miliarde de lei. Trebuie să avem un buget realist. Nu ne permitem derapaje, cheltuieli fără sursă sau măsuri fără acoperire, care oferă doar speranțe false populației vulnerabile. Obiectivul este să reducem nevoia de împrumut a statului, să consolidăm încrederea, să creăm condiții pentru finanțare mai avantajoasă - toate acestea, pentru un trai cu adevărat mai bun pentru români”, a explicat Alexandru Nazare, la începutul lunii martie. 

Cheltuielile bugetului pe 2026

Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească în anul 2026 cu aproximativ 10,3 miliarde lei, de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei. Evoluția reflectă atât costurile finanțării deficitului bugetar acumulat în anii anteriori, cât și menținerea unui nivel încă ridicat al ratelor de dobândă pe piețele financiare, după cum explică Finanțele. În aceste condiții, cheltuielile cu dobânzile ajung la o pondere de aproximativ 3,0% din PIB, în contextul în care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB.

Cheltuielile de personal ar urma să se reducă ca pondere în PIB de la 8,8% la 8,2%, pe fondul măsurilor adoptate de Guvern în sectorul administrației publice, arată datele de la Finanțe. În același timp, cheltuielile de asistență socială se mențin, în termeni nominali, la aproximativ 250 de miliarde de lei. Ca pondere în PIB, acestea scad de la 13,1% în anul 2025 la 12,2% în proiectul de buget pentru 2026, evoluție determinată în principal de creșterea estimată a economiei.

Pe lista cheltuielilor se numără și pachetul de solidaritate, unul dintre punctele bugetului care au generat tensiuni în coaliție de-a lungul negocierilor. Pentru finanțarea acestuia bugetul ICCJ a fost redus de la 4,9 miliarde de lei la 3,1 miliarde

Banii din PNRR, esențiali pentru bugetul pe 2026

Volumul total al investiţiilor ajunge la aproximativ 163,8 miliarde lei, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025, ceea ce ridicã ponderea acestora la peste 8% din PIB, faţã de 7,2% în anul precedent.

Cea mai mare parte a acestor investiţii este susţinutã din fonduri europene, care depãşesc 110 miliarde lei, adicã aproximativ douã treimi din total. Bugetul alocat fondurilor europene creşte cu peste 40% faţã de anul trecut (78 miliarde lei), prin integrarea finanţãrilor din politica de coeziune, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţã şi instrumentul SAFE pentru consolidarea capacitãţilor de apãrare. Din aceastã sumã, aproximativ 6 miliarde lei reprezintã avansuri pentru proiectele finanţate prin SAFE, prin care România poate beneficia pânã în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro. Fondurile vor susţine atât programe de înzestrare militarã, cât şi dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare dualã, inclusiv proiecte strategice de infrastructurã de transport în zona de est a României, precum Paşcani–Suceava–Siret şi Târgu Neamţ–Iaşi–Ungheni.

PNRR rãmâne o componentã esenţialã a bugetului pentru 2026. România mai are de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeanã, iar multe dintre proiecte se aflã deja în stadii avansate de implementare. Pânã în august 2026 trebuie finalizate investiţii majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructurã spitaliceascã şi investiţii în energie, eficienţã energeticã şi mobilitate urbanã.