Cum arată economia României, după șocul pandemiei. Ce spune Cîțu despre un împrumut de la FMI

Florin Citu

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat că deși încasările la buget au fost mai mari în primele trei luni față de anul trecut, banii nu sunt suficienți pentru că au crescut “foarte mult” cheltuielile pentru sănătate.

Potrivit lui Cîțu, perspectivele de venituri bugetare pentru lunile următoare venite din declaraţiile companiilor sunt mai mari decât era de aşteptat.

"Pe partea de venituri: în martie au fost venituri mai mici cu aproape 10 miliarde de lei, dar acele venituri sunt măsuri pe care le-a luat acest Guvern: am injectat mai mulţi bani prin rambursare de TVA, amânări de plată, de impozite, etc. Acele măsuri au dat rezultate, acele măsuri plus măsurile fiscale luate - bonificaţiile pentru plata impozitului pe profit pentru întreprinderi - şi am depăşit încasările anului trecut în aprilie 2020, deci am încasat mai mult decât anul trecut. Bineînţeles, este un lucru bun, dar asta nu înseamnă că situaţia este roză, că situaţia este perfectă: încasăm mai bine, avem rezultate, dar în acelaşi timp au crescut cheltuielile. Cheltuielile au crescut foarte mult, cheltuielile pentru sănătate au crescut, deficitul pentru anul acesta creşte cu 3 puncte procentuale. De aceea încasările sunt mai bune ca anul trecut, avem rezultate, dar ele trebuie să fie mult mai bune, ca să nu avem problemele pe viitor", a afirmat Florin Cîţu.

Chiar și în aceste condiții, ministrul Finanţelor a dat asigurări că nu vor exista întârzieri la plata salariilor şi pensiilor.

Florin Cîțu a mai spus că există deja o primă companie care a beneficiat de un împrumut prin programul IMM Invest, la o săptămână de la lansarea acestuia, în 28 aprilie.

Citește și
Ilie Bolojan
Cu cât au crescut taxele și impozitele locale în marile orașe din România. „Scumpirea lui Bolojan” se resimte în toată țara

El a mai precizat că, în această perioadă, serviciile şi industria sunt cele care au tras economia în jos, pentru că au fost domeniile cele mai afectate de pandemie.

În opinia ministrului, economia României va reveni pe plus după doi ani de zile și va avea o revenire în “V”.

În ceea ce privește introducerea de noi taxe sau de majorarea celor existente, Florin Cîțu a spus că "ar fi sinucidere curată".

Împrumuturi, doar „fără condiţionalităţi”

În contextul nevoii de finanțare Guvernului, Florin Cîțu a precizat că România nu va accesa niciun împrumut de la instituţii internaţionale, dacă acesta vine cu “condiţionalităţi”, ministrul menţionând că în prezent ţara noastră se finanţează de pe pieţele locale şi cele internaţionale.

"Pentru a ne finanţa folosim în principal pieţele locale. Până acum nu am fost penalizaţi. Până acum am reuşit să ne finanţăm, deşi am crescut deficitul bugetar, deşi perspectivele pe care le dau agenţiile de rating nu sunt dintre cele mai bune dar, repet, administrarea prudentă şi transparentă a finanţelor publice până acum ne-au permis să ne finanţăm şi la cursuri mai bune. Bineînţeles că a doua sursă de finanţare rămâne să ne finanţăm de pe pieţele internaţionale. Am făcut-o în martie, la costuri minime istorice pentru România. Ne uităm în continuare să ne finanţăm de pe pieţele internaţionale şi veţi vedea, când o vom face, vom anunţa acest lucru. A treia sursă de finanţare o reprezintă instituţiile financiare internaţionale printre care este şi FMI. Şi aici am spus de la bun început. Nu vom accesa niciun împrumut de la vreo instituţie internaţională, oricare ar fi ea, care vine cu condiţionalităţi", a menţionat Florin Cîţu.

Ministrul Finanţelor a subliniat că sursele de finanţare de la instituţii precum Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii (BEI), Fondul Monetar Internaţional (FMI) sau Comisia Europeană vor fi accesate "dacă nu vin cu condiţii".

"Nu vom accesa împrumuturi care vin în acest moment cu condiţionalităţi. Atât timp cât ne putem împrumuta de pe pieţele locale, de pe pieţele financiare internaţionale, sursele de finanţare de la alte instituţii: Banca Mondială, BERD, BEI, FMI, Comisia Europeană, le vom lua dacă nu vin cu condiţii. Din ceea ce înţeleg eu, există un astfel de instrument şi la Fondul Monetar, dacă va fi nevoie, ne vom uita, dar, să fie foarte clar, nu este vorba despre un acord. România nu va semna un acord. Nu avem nevoie de aşa ceva. Ne finanţăm foarte bine. Dar, dacă găsim surse de împrumut fără condiţionalităţi, le vom folosi', a precizat ministrul Finanțelor.

Cum va evolua cursul euro-leu

Referitor la evoluția cursului valutar, Cîțu a precizat că valoarea monedei naţionale este determinată de piaţă, dar că, în opinia sa, modul de revenire a economiei indică faptul că pe moneda naţională vor exista presiuni mai mari de apreciere decât de depreciere.

"Leul este determinat de piaţă. Aici nu pot să spun eu foarte multe, dar această analiză (prezentată de ministru şi care apreciază o revenire în V a economiei, n.r.) şi modul acesta de revenire a economiei mă fac pe mine să cred că presiunile vor fi mai mult de apreciere decât de depreciere, dar asta este o opinie personală, nu pot să spun decât o opinie personală. Dacă aş fi văzut o economie care ar fi stagnat sau ar fi avut o recesiune pe termen lung, poate că acela (deprecierea leului, n.r.) era un scenariu plauzibil", a explicat Florin Cîţu.

Ministrul Finanţelor a apreciat că probabilitatea creşterii investiţiilor în România şi a unei scăderi slabe a exporturilor indică faptul că moneda naţională nu va întâmpina mari probleme.

"Eu merg în continuare pe faptul că vom avea această revenire şi mă aştept la investiţii în România. Când te aştepţi la investiţii în România, şi când te aştepţi să nu avem o scădere a exporturilor foarte mare, nu cred că ar trebui să fie o problemă foarte mare pentru moneda naţională. Dar, repet, valoarea monedei naţionale este determinată de piaţă", a declarat Florin Cîţu.
 

Articol recomandat de sport.ro
Stadionul din Bacău: teatrul mort din centrul orașului! Cum mai arată „sufletul” fotbalului băcăuan
Stadionul din Bacău: teatrul mort din centrul orașului! Cum mai arată „sufletul” fotbalului băcăuan
Citește și...
Cu cât au crescut taxele și impozitele locale în marile orașe din România. „Scumpirea lui Bolojan” se resimte în toată țara
Cu cât au crescut taxele și impozitele locale în marile orașe din România. „Scumpirea lui Bolojan” se resimte în toată țara

Taxele și impozitele locale au crescut în 2026 în marile orașe din România, pe fondul noilor valori impozabile introduse prin Codul Fiscal.

Peste 137 de miliarde de lei investiţii publice în România în 2025. Care este contribuţia fondurilor europene
Peste 137 de miliarde de lei investiţii publice în România în 2025. Care este contribuţia fondurilor europene

Premierul Ilie Bolojan anunţă, vineri, că investiţiile publice făcute în 2025 au totalizat 137,5 miliarde lei, reprezentând 7,2% din PIB.

Încă un pas către majorarea salariului minim. Patronat: „Pentru firme, va fi foarte greu de acomodat o nouă creștere”
Încă un pas către majorarea salariului minim. Patronat: „Pentru firme, va fi foarte greu de acomodat o nouă creștere”

Proiectul de creștere a salariului minim a ajuns la Consliul Economic și Social. Creșterea a fost negociată în coaliția de guvernare și ar urma să fie implementată de la 1 iulie.

Recomandări
Iranul i-a arestat pe liderii mișcării de protest. Numărul morţilor în urma manifestațiilor ar fi ajuns la peste 500
Iranul i-a arestat pe liderii mișcării de protest. Numărul morţilor în urma manifestațiilor ar fi ajuns la peste 500

Autorităţile iraniene au arestat membri cheie ai mişcării de protest care a zguduit ţara în ultimele două săptămâni, a declarat şeful poliţiei naţionale.

Guvernul a explicat „mișcarea banilor” din impozite. Românii aveau taxe prea mici față de UE, dar nicio vorbă despre venituri
Guvernul a explicat „mișcarea banilor” din impozite. Românii aveau taxe prea mici față de UE, dar nicio vorbă despre venituri

Banii obținuți din impozitele şi taxele majorate pe clădiri terenuri și autovehicule vor rămâne la primării. În schimb, Guvernul va împărți mai puțini bani în teritoriu.

Efectele aerului rece de la Polul Nord resimțite deja în România. Gerul devine și mai aprig în zilele următoare
Efectele aerului rece de la Polul Nord resimțite deja în România. Gerul devine și mai aprig în zilele următoare

Gerul a cuprins întreaga țară și devine și mai aprig în zilele următoare. Au fost -18 grade în Satu Mare, duminică dimineața, dar vom avea și -20, spun meteorologii.