Coșul de consum pentru un trai minim decent este în 2024 cu 40% mai scump decât în urmă cu trei ani

×
Codul embed a fost copiat

Trăim vremuri complicate, iar o familie cu doi copii a ajuns să dea cu 40% mai mult pentru a avea un trai decent față de anul 2020.

Potrivit unui studiu recent, sunt luate în calcul cele necesare unei vieți fără lipsuri, dar și fără mofturi, legate de mâncare, casă, transport, sănătate și o vacanță pe an. Dintre toate, întreținerea locuinței și alimentele au adus scumpirile cel mai greu de acoperit, cu majorări de până la 60 de procente.

În perioada de inflație puternică, adică între septembrie 2020 și decembrie 2023, cheltuielile cu întreținerea locuinței, în care sunt incluse și cele cu energia, au avut cea mai mare creștere - aproape 58%.

Asta înseamnă că, la finele anului trecut, o familie de doi adulți cu doi copii de școală trebuia să cheltuie, în medie, 762 de lei pentru întreținerea locuinței. Suma este cu aproape 280 de lei mai mare pe lună față de septembrie 2020 și cu 210 lei față de 2021.

Pentru mâncare, cheltuiala a ajuns să fie cu 40% mai mare și s-a ajuns la 2.100 de lei. Asta înseamnă 20% din totalul de 10.154 de lei cât e valoarea coșului de consum pentru un trai minim decent.

Citește și
Deficit bugetar
Ce deficit bugetar are România în primele 11 luni. Cât a încasat și cât a cheltuit

În ciuda măsurilor de reglementare a prețurilor la energie și alimente, coșul de consum pentru un trai minim decent este acum cu 40% mai scump decât în urmă cu trei ani, arată autorul studiului.

Ștefan Guga, autorul studiului, Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung România: „Avem toate celelalte elemente care sunt în coșul de consum - îmbrăcăminte, locuință mai ales, servicii și așa mai departe, unde n-au existat măsuri de plafonare de prețuri și prețurile au crescut în consecință, în unele cazuri și cu 60%, din 2020 până la finele lui 2023”.

Studiul ia în considerare coșul minim pentru un trai decent, dar pentru populația cu venituri peste medie, care cumpără produse din vârf de gamă, inflația resimțită a fost și mai mare, spun economiștii.

Mihai Roman, profesor macroeconomie, Academia de Studii Economice: „Marile lanțuri de magazine au crescut adaosurile comerciale la alte produse alimentare în așa fel încât marjele de profit să se mențină relativ ridicate”.

Din toamna lui 2020 și până în decembrie 2023, și alte categorii au avut creșteri între 30 și 50%. Vorbim de îmbrăcăminte, încălțăminte ori serviciile de sănătate. Prețurile mari i-au făcut pe mulți să se orienteze spre produsele mai proaste, dar mai ieftine.

Inflația mare a dus la schimbări de consum și în alte țări. În Franța, o treime din populație a ajuns să facă duș fără săpun ori fără șampon, potrivit unui sondaj citat de presa din Hexagon. Iar în Grecia, uleiul de măsline, din produs de bază a devenit unul de lux, după ce în mai puțin de un an și-a dublat prețul.

Articol recomandat de sport.ro
Thomas Frank s-a dus glonț la Radu Drăgușin după Crystal Palace - Tottenham. "Dragonul", tot un zâmbet
Thomas Frank s-a dus glonț la Radu Drăgușin după Crystal Palace - Tottenham. "Dragonul", tot un zâmbet
Citește și...
Ce deficit bugetar are România în primele 11 luni. Cât a încasat și cât a cheltuit
Ce deficit bugetar are România în primele 11 luni. Cât a încasat și cât a cheltuit

Execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit nominal de 121,77 miliarde de lei, respectiv 6,4% din PIB, după primele 11 luni ale acestui an, a anunțat luni Ministerul Finanțelor.

Locul României în economia lumii. Creșterea a fost de 134% în ultimii 25 de ani, dar 2026 vine cu ritm economic slab
Locul României în economia lumii. Creșterea a fost de 134% în ultimii 25 de ani, dar 2026 vine cu ritm economic slab

România a urcat constant în ierarhia economiilor globale în ultimul sfert de secol, într-un context internațional marcat de dezechilibre majore între marile puteri economice.

BNR va elimina o monedă din lista cursurilor valutare. Când va avea loc schimbarea
BNR va elimina o monedă din lista cursurilor valutare. Când va avea loc schimbarea

Banca Naţională a României (BNR) anunţă că va înceta să publice, din 5 ianuarie 2026, cursul levei bulgăreşti (BGN) în raport cu leul (RON), ca urmare a aderării Bulgariei la zona euro.

Recomandări
Explicațiile celor patru judecători CCR pentru absența de la ședința pe tema pensiilor speciale. Neregulile pe care le acuză
Explicațiile celor patru judecători CCR pentru absența de la ședința pe tema pensiilor speciale. Neregulile pe care le acuză

Cei patru judecători care nu au participat la ședințele de duminică și luni ale CCR pe tema contestației depuse la legea pensiilor magistraților acuză proceduri „fără precedent” în acest caz.    

Cum a reacționat Zelenski în momentul în care Trump a spus că Rusia „doreşte să vadă Ucraina reuşind” | VIDEO
Cum a reacționat Zelenski în momentul în care Trump a spus că Rusia „doreşte să vadă Ucraina reuşind” | VIDEO

Donald Trump a declarat duminică, în conferinţa de presă comună cu Volodimir Zelenski, că Rusia „doreşte să vadă Ucraina reuşind”.

Fost președinte CCR, despre judecătorii care au ”chiulit” de la dezbatarea pensiilor speciale. ”Nu așa, gata, îi dăm afară”
Fost președinte CCR, despre judecătorii care au ”chiulit” de la dezbatarea pensiilor speciale. ”Nu așa, gata, îi dăm afară”

Fostul președinte CCR Augustin Zegrean a declarat că cererea celor patru judecători de amânare a dezbaterilor pe reforma pensiilor magistraților este justificată, în timp ce absența lor de la ședință ar constitui totuși abatere profesională.