Autoritățile vorbesc despre o corecție vizibilă a dezechilibrelor din vistierie, după ce, în ultimii doi ani, am avut cele mai mari deficite din Uniunea Europeană. Și dobânzile la care se împrumută statul au mai scăzut miercuri față de ultimele zile în care au urcat, pe fondul incertitudinilor politice.
Deficitul bugetar a scăzut puternic în primele trei luni din an, față de anul trecut, potrivit ministrului Finanțelor.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor: „Datele vor fi publice în următoarele câteva zile și datele arată că, practic, deficitul cash este la jumătatea anului trecut pe trimestru. S-au validat măsurile pe care le-am adoptat anul trecut, plus disciplina fiscală din acest an. Asta înseamnă niște venituri în creștere, semnificativ în creștere, și cheltuieli ținute sub control. Toate acestea sunt vești bune pentru piețe, într-o perioadă în care turbulențele politice din România au crescut.”
Corespondent Știrile ProTV: „Așadar, în primul trimestru al acestui an, deficitul bugetar a fost de 1% din Produsul Intern Brut. Asta înseamnă că statul a cheltuit cu 22 de miliarde de lei mai mult decât a încasat. Dar, comparativ cu anul trecut, în aceeași perioadă, deficitul este la jumătate. Atunci, statul a avut cheltuieli cu 44 de miliarde peste venituri, iar deficitul a depășit 2% din PIB.”
Rezultatele au fost obținute după ce, în ianuarie, am avut pentru prima dată în ultimii 7 ani excedent bugetar. A revenit însă pe deficit, în februarie, dar la jumătate față de cel din 2025, tendință care s-a menținut și în martie.
Adrian Codirlașu, președinte CFA România: „Ne ajută foarte mult, pentru că arată un guvern responsabil în a reduce deficitul bugetar, mai ales că problema noastră e deficitul bugetar, iar acel deficit sunt bani care trebuie împrumutați, asta înseamnă o nevoie mai mică de a împrumuta bani. Deci, automat o cerere mai mică de bani din partea statului.”
Dobânzile la care statul român se împrumută au scăzut după cinci zile de creștere, cauzată de turbulențele politice.
„Dobânda pentru titlurile de stat ale României, pe 10 ani, au scăzut la aproximativ 7%, după ce ajunsese la 7,25%. Asta a însemnat că investitorii – cei care cumpără titlurile emise de România – au considerat țara noastră ca fiind mai riscantă”, sursa Trading Economics.
Această dobândă este un indicator de referință important pentru costul finanțării în economie, deci influențează celelalte dobânzi, plătite de populație și firme. Așadar, o dobândă în creștere puternică afectează întreaga economie și încrederea pe care o au investitorii în țara noastră.
Pentru anul acesta, ținta de deficit este de 6,2% din PIB, față de 7,9%, cât a fost în 2025, calculat conform metodologiei europene. Deși suntem tot primii la deficit, reducerea a fost cea mai amplă din Uniunea Europeană, după ce, în 2024, golul din vistierie a fost de 9,3%. Datele confirmate de Eurostat arată că România a intrat într-o etapă reală de corecție și maturizare fiscal-bugetară, după ani în care dezechilibrele s-au acumulat rapid, a declarat ministrul Finanțelor.
