Date fiind deficitele gemene uriașe (cel bugetar și cel comercial), „riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate” se precizează în comunicatul oficial BNR, publicat miercuri 22 aprilie, minuta ședinei de pe data de 7 aprilie cu ocazia căreia BNR a menținut ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%.
România a încheiat anul 2025 cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 7,9% din PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat, consolidându-și poziția de „lider” negativ. Toate acestea într-un context în care majoritatea statelor membre au reușit să își mențină dezechilibrele sub control, deficitul guvernamental în zona euro fiind de 2,9%, iar în UE de 3,1% din PIB.
Presiuni încă ridicate asupra prețurilor și inflației de bază
În cadrul ședinței, membrii Consiliului au analizat datele macroeconomice și au observat că rata anuală a inflației a continuat să scadă lent la începutul anului 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Evoluția a fost influențată de scăderea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, parțial contrabalansată de creșteri pe segmente precum alimentele, combustibilii și produsele din tutun.
Inflația de bază (CORE2 ajustat) a înregistrat, de asemenea, o ușoară reducere, coborând la 8,3% în februarie 2026, față de 8,5% în decembrie 2025. Membrii Consiliului au arătat că această evoluție a fost determinată în principal de scăderea prețurilor unor mărfuri agroalimentare, de efecte de bază și de încetinirea creșterii prețurilor la importuri.
În privința economiei, BNR a remarcat că PIB-ul României a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV 2025, după o reducere de 0,1% în trimestrul anterior. Ritmul anual de creștere a încetinit la 0,2%, pe fondul scăderii consumului populației și al variațiilor negative ale stocurilor, în timp ce investițiile au continuat să crească.
Exporturile au avut o evoluție mai bună decât importurile, contribuind la reducerea deficitului comercial și la o ușoară ameliorare a deficitului de cont curent.
Pe piața muncii, Consiliul a constatat o tendință de relaxare, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a șomajului, dar și cu semnale de diminuare a intențiilor de angajare în perioada următoare. Totodată, creșterea salariilor nominale și a costurilor cu forța de muncă a încetinit.
În cadrul discuțiilor, s-a mai sesizat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a stopat trendul descendent pe care s-a plasat în a doua parte a anului trecut, înregistrând mici creșteri în primele două luni din 2026, până la 6,8 la sută în februarie, după ce a coborât la 6,2 la sută în decembrie 2025, de la 9,7 la sută în mai 2025.
În ceea ce privește condițiile financiare, dobânzile din piața interbancară și randamentele titlurilor de stat au înregistrat fluctuații, în contextul volatilității internaționale și al tensiunilor geopolitice, inclusiv cele generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Cursul leu/euro a avut o creștere moderată, dar s-a stabilizat ulterior.
Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând creșterea volatilității de pe piața financiară internațională și a aversiunii globale față de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și deficitele gemene încă mari. Din această perspectivă, a fost reiterată importanța implementării consecvente a măsurilor fiscal-bugetare deja adoptate și a celor probabil aprobate în viitor în scopul continuării corecției bugetare conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă și la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, și cu implicații favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanțare a economiei.
În același timp, din partea factorilor fundamentali se vor resimți presiuni ușor dezinflaționiste pe orizontul foarte scurt de timp, au concluzionat membrii Consiliului, evocând dimensiunea peste așteptări atinsă de deficitul de cerere agregată în trimestrul IV 2025 și perspectiva continuării adâncirii acestuia în prima jumătate a anului curent, dar și decalajele de timp necesare manifestării efectelor gap-ului negativ al PIB și ale dinamicii descrescătoare a costurilor salariale din sectorul privat, mai ales în contextul puseului inflaționist recent și al cotelor ridicate ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, de natură să mărească gradul de persistență a componentei de bază a inflației.
BNR a atras atenția asupra riscurilor ridicate asociate inflației, deficitului bugetar și contextului extern, subliniind importanța consolidării fiscale și a accesării fondurilor europene, în special din PNRR, pentru susținerea economiei.
În acest context, Consiliul a decis în unanimitate:
- menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%;
- menținerea ratei Lombard la 7,50%;
- menținerea ratei facilității de depozit la 5,50%;
- păstrarea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută.
BNR a precizat că va continua monitorizarea atentă a evoluțiilor economice și financiare interne și internaționale, pentru asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu și a stabilității financiare.
Toţi miniştrii de la PSD îşi vor da demisia joi dimineaţă, înainte de şedinţa de Guvern. Totodată, îşi va prezenta demisia şi secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, susțin surse din PSD citate de Agerpres. Aceasta este decizia pe care social-democraţii ar fi luat-o miercuri în şedinţa Biroului Permanent Naţional.
Astfel, fiecare ministru PSD îşi va delega atribuţiile unui secretar de stat din minister, care a fost numit în funcţie de alt partid decât PSD.
Pe de altă parte, președintele PNL, premierul Ilie Bolojan, a anunțat deja - după discuțiile de miercuri cu președintele Nicușor Dan - că este pregătit să acționeze și că își ”asumă în continuare mandatul de premier”.
