Toate acestea într-un context în care majoritatea statelor membre au reușit să își mențină dezechilibrele sub control, deficitul guvernamental în zona euro fiind de 2,9%, iar în UE de 3,1% din PIB.
În acest raport, Eurostat furnizează date privind deficitul și datoria publică pentru anii 2022–2025, pe baza cifrelor raportate de statele membre UE în prima notificare din 2026, în cadrul procedurii de deficit excesiv (EDP). Notificarea se bazează pe sistemul european de conturi ESA 2010. Raportul include și date privind cheltuielile și veniturile guvernamentale.
În zona euro (EA20), raportul deficitului guvernamental în PIB a scăzut de la 3,0% în 2024 la 2,9% în 2025.
În Uniunea Europeană, acesta a rămas neschimbat la 3,1%, același nivel ca în 2024. În zona euro, datoria guvernamentală raportată la PIB a crescut de la 87,0% la finalul anului 2024 la 87,8% la finalul lui 2025, iar în UE de la 80,7% la 81,7%.
Cel mai mare deficit: România
În 2025, toate statele membre, cu excepția Ciprului (+3,4%), Danemarcei (+2,9%), Irlandei (+1,8%), Greciei (+1,7%) și Portugaliei (+0,7%), au raportat deficit.
Cele mai mari deficite au fost înregistrate în România (-7,9%), Polonia (-7,3%), Belgia (-5,2%) și Franța (-5,1%). Unsprezece state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB.
La finalul anului 2025, cele mai mici niveluri ale datoriei publice raportate la PIB au fost înregistrate în Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%), Bulgaria (29,9%), Irlanda (32,9%), Suedia (35,1%) și Lituania (39,5%). Douăsprezece state membre au avut datorii publice de peste 60% din PIB, cele mai ridicate fiind în Grecia (146,1%), Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%).
În 2025, raportul cheltuielilor totale guvernamentale în PIB în zona euro a fost de 49,8%, iar veniturile totale guvernamentale au reprezentat 46,9% din PIB. La nivelul UE, valorile au fost de 49,5% și, respectiv, 46,4%. Atât veniturile, cât și cheltuielile guvernamentale au crescut comparativ cu 2024.
România, campioană europeană la inflație
Anul trecut, inflația în Uniunea Europeană a scăzut cu 0,4 puncte procentuale până la 2,3%, față de 2024, când se înregistra 2,7%. Dintre statele membre, cele mai mici coeficiente s-au înregistrat în Cipru, Franța și Italia.
În schimb, România este pentru al doilea an consecutiv la coada clasamentului, având cea mai mare inflație din spațiul comunitar. Indicatorul a avansat constant, susținut de factori favorizanți.
România este în continuare ţara cu cea mai ridicată inflaţie, cu un avans anual al preţurilor de 8,5%, arată datele publicate miercuri de Oficiul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat).
