Bugetul Uniunii Europene pentru 2021-2027. România ar putea primi 45 miliarde €

×
Publicitate

România ar putea să primească 45 de miliarde de euro, în următorii şapte ani, de la Bruxelles.

Suma depinde de negocierile purtate zilele acestea, când şefii de state şi de guverne discută următorul buget al Uniunii, pentru perioada 2021-2027.

Klaus Iohannis trebuie să-i convingă pe europeni că avem nevoie de mai mulţi bani pentru infrastructura - capitol la care suntem codaşi - şi agricultură.

Asta în vreme ce statele bogate îşi doresc ca banii Uniunii să meargă într-o nouă direcţie - mai mulţi pentru mediu, cercetare, şi digitalizare.

Liderii europeni reuniţi zilele acestea la Bruxelles au o misiune dificilă. Trebuie să ajungă la un acord privind bugetul Uniunii Europene pentru următorii şapte ani şi să găsească o cale să împace politicile traditonale ale Uniunii, legate de fondurile destinate regiunilor mai puţin dezvoltate, cu ''politicile viitorului'', unde prioritare sunt mediul, apărarea şi digitalizarea.

Klaus Iohannis, președintele României: „Ambiţia mea e să primim bani suficienţi pentru coeziune, pentru agricultură şi să avem un buget per total mai mare decât în perioadă anterioară. Abordările iniţiale sunt destul de dure şi mă aştept la discuţii foarte complicate.”

Motivul neînțelegerilor privind bugetul

 

Dezacordul major de la masa negocierilor porneşte de la faptul că statele mai dezvoltate şi mai bogate, ca Germania, Olanda şi Danemarca şi-ar dori ca banii să fie direcţionaţi către digitalizare, cercetare şi mediu.

Asta în vreme ce statele mai sărace, inclusiv România, vor ca fondurile să fie alocate cu precădere pentru investiţii în infrastructura şi agricultură, iar acesta este doar unul dintre aspectele care marchează de forţă a statelor mari, cele care aduc şi cei mai mulţi bani la bugetul Uniunii.

Patru variante de buget

 

Discuţiile au la baza patru variante de bugetul Uniunii Europene pentru următorii şapte ani şi toate vizează împărţirea a peste o mie de miliarde de euro. Banii în buget sunt strânşi după ce fiecare stat a contribuit cu acelaşi procent din venitul sau. SUnt patru variante de buget, toate lovite de ieşirea Marii Britanii din Uniune, care înseamnă un gol de 75 de miliarde de euro.

Charles Michel, președintele Consiliului European: „Fiecare are priorităţile şi interesele sale, iar obiectivul nostru e să ne apropiem poziţiile. Întotdeauna ultimii paşi sunt cel mai greu de parcurs.”

Oficialii de la Bucureşti se tem că bugetul discutat acum la Bruxelles ne-ar putea aduce mai puţini bani tocmai acolo unde avem cea mai mare nevoie - pentru autostrăzi, drumuri, apă şi canalizare.

Pe de altă parte, am putea fructifica fondurile acordate noilor direcţii la nivel european - adică pentru investiţii în industrii şi tehnologii eco.

Ștefan Turcu, purtător de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene în România:Bugetul discutat se va axa pe activităţi care au legătură directă cu propunerile pe care le-am făcut în pachetul ecologic european''.

45 de miliarde de euro pentru România

 

În total, România ar putea să beneficieze de fonduri de la UE de 45 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, cu 40% mai mult faţă de intervalul 2014-2020. Cel puţin 17 miliarde de euro ar fi pentru fermieri şi dezvoltare rurală.

Siegfried Mureșan, europerlamentar: „Comisia Europeană propusese o reducere pentru România de la 8 la 6 miliarde de euro, însă noi am făcut eforturi majore în ultimele luni de negociere şi suntem optimiști că vom primi mai mult decât cele 6 miliarde de euro să producă brânză de calitate, nu să vândă lapte, să nu exportăm animale vii.”

La aceste sume se va ajunge doar dacă ţara noastră va face proiecte de calitate, acceptate şi decontate ulterior de Bruxelles. O decizie finală privind bugetul UE este aşteptată zilele acestea sau, cel târziu, în primăvară.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Femeia care l-a fermecat pe Ionuț Chirilă: "Cine e? Lasă-mă lângă ea"
Femeia care l-a fermecat pe Ionuț Chirilă: "Cine e? Lasă-mă lângă ea"
Citește și...
Dragoş Anastasiu: Să terminăm cu ipocrizia, românii nu pleacă în străinătate pentru bani

Dragoş Anastasiu, preşedintele grupului Eurolines şi al Camerei de comerţ româno-germane afirmă că angajaţii n-ar trebui să fie ţinuţi cu forţa într-un loc de muncă și că românii nu pleacă în străinătate pentru bani.

Fondul Național de Garantare a Creditelor anunță lansarea programului Prima Casă 2020

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) anunță lansarea Programului Prima Casă 2020.

Românul care a refuzat 500.000 de euro la Imperiul Leilor. Cine i-a făcut oferta

Un antreprenor român a refuzat o ofertă de o jumătate de milion de euro pentru o parte din afacerea sa, în cea de-a doua ediție a Imperiului Leilor, de la PRO TV.

Recomandări
SURSE: PPE și Renew cer Comisiei Europene să blocheze jalonul de 770 de milioane de euro, din cauza amendamentului Fritz

Liderii PPE și Renew Europe, principalele grupuri politice pro-europene din Parlamentul European, i-au trimis o scrisoare comună președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care se arată îngrijorați de soarta statului de drept din România.

Legea salarizării, încă fără acord politic. PSD vrea salarii mai mari, iar UDMR se teme de scăderi de venituri

Partidele au analizat cea mai recentă variantă a legii salarizării unitare, dar nu s-au pus încă de acord pentru o variantă pe care să o susțină în Parlament.

Cum vrea să schimbe AEP regulile pentru partidele politice. Reforma, deja criticată: „Suntem duşi pe o pistă falsă”

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a pus în transparenţă decizională proiectul unei noi legi a partidelor politice, menit să înlocuiască actuala Lege nr. 14/2003, în vigoare de peste două decenii.