Fostul ministru PSD al Agriculturii, Florin Barbu, a afirmat luni că inflaţia în România la 31 decembrie 2022 era de aproape 9%, iar după mecanismul de plafonare a adaosului comercial la alimentele de bază inflaţia a ajuns la 5,4%, la 31 decembrie 2023.
Practic, Barbu repetă ceea ce a devenit povestea sa preferată: plafonarea adaosului a ieftinit alimentele, invocând, ca de fiecare dată, aceleași date irelevante ale Consiliului Concurenței. Fostul ministru PSD ignoră, cu bună știință, informațiile Institului Național de Satitistică (INS), culese direct din realitatea pieței. Iar toate acestea converg către o concluzie logică: plafonarea adaosului comercial a dus, de fapt, la scumpiri.
Iar explicația rezidă într-o matematică elementară: ieftinirea cu câțiva bani a unor produse de bază a fost anulată de scumpirea cu câțiva lei a tuturor celorlalte produse.
Florin Barbu a declarat într-o conferinţă de presă, că românii au fost protejaţi de actul normativ privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază.
”Sigur că mi-am făcut datoria şi faţă de cetăţenii români, pentru că am avut o ambiţie foarte mare. Încă din 2023 - şi-am fost comentat de foarte mulţi analişti economici - am intervenit cu un act normativ privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază. Cred că prin acest act normativ peste 50% din populaţia din România, cu venituri mici şi medii, au fost protejaţi. Iar lucrul acesta îl arată datele comunicate oficial de către Consiliul Concurenţei, prin care preţurile alimentelor de bază au scăzut cu procente importante cuprinse între 10 şi până la 47%”, a afirmat Florin Barbu.
El susţine că inflaţia a scăzut după mecanismul de plafonare a adaosului comercial la alimentele de bază.
”Trebuie să ne uităm cu atenţie la ceea ce s-a întâmplat cu inflaţia. Trebuie să luăm în analiză că la 31 decembrie 2022 am intrat cu o inflaţie de aproape 9%. După acest mecanism de plafonare a adaosului comercial, inflaţia în România la 31 decembrie 2023 a fost undeva la 5,4%. A fost o măsură pentru români şi pentru consumatorii români”, a transmis fostul ministrul al Agriculturii.
”Nu știu de ce nu sunt mulțumiți cu un profit net de 20%”
Florin Barbu a adăugat că ”atunci când se realizează practici comerciale neloiale şi mută acest adaos comercial pe alte alimente, sigur inflaţia în România va creşte în continuare”.
Barbu a afirmat că a propus plafonarea adaosului comercial la 20% la toate produsele agroalimentare.
”Eu am propus în Guvernul României pentru o perioadă de şase luni pentru a stabiliza piaţa, ca toate produsele agroalimentare să aibă o plafonare de adaos comercial de 20%. Dar vreau să mai fac încă o precizare pentru toţi analiştii economici care au criticat această măsură. 20% adaos comercial este pus peste toate cheltuielile directe şi indirecte. Vorbim de un profit net de 20%. Nu ştiu de ce nu sunt mulţumiţi cu un profit net de 20%. Dacă ne uităm la Ministerul de Finanţe şi în datele publicate de magazinele de retail vedem un profit net de de 0,5% sau 1%. De ce nu se mulţumesc cu un profit net de 20%?”, a mai declarat Florin Barbu.
Fostul ministru PSD continuă astfel să promoveze propria realitate, total ruptă de cea înscrisă pe etichetele de prețuri, din toate piețele și magazinele din România.
Profitul Agricol, o publicație a fermierilor profesioniști din România, prezenta în martie un studiu realizat de Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Cifrele sunt valabile și acum, iar concluzia rămâne de actualitate: plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare a cauzat scumpirea, nu ieftinirea alimentelor.
Studiu UBB: ”Alimentele neplafonate au înregistrat scumpiri accentuate, adesea de două cifre”
”Prețurile produselor alimentare au crescut rapid după 2023, odată cu introducerea măsurilor menționate: cu aproximativ 5-6% în 2023 și 2024, accelerând spre aproape 8% în 2025. Astfel, pe termen lung, plafonarea adaosului comercial nu a redus semnificativ inflația mărfurilor alimentare, chiar dacă prețurile produselor cu adaos plafonat au scăzut rapid imediat după implementare măsurii. În același timp, datele Institutului Național de Statistică arată o diferență clară în evoluția prețurilor între alimentele de bază supuse plafonării adaosului comercial, conform OUG 67/2023 și prelungirile ulterioare, și produsele alimentare neplafonate”, afirmă Markó Balázs, cercetător al echipei RoEM-UBB FSEGA.
Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA este un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
Conform studiului citat, în prezent, în România, adaosul comercial al alimentelor de bază este plafonat la 20% în cazul procesatorilor, la 5%, în cazul lanțurilor de distribuție, și la 20%, în cazul distribuitorilor, ceea ce înseamnă că prețul alimentelor de bază în magazine poate fi mai mare cu maximum 51,2% față de costul producției.
Scopul acestor măsuri, consideră specialiștii RoEM-UBB FSEGA, este atenuarea inflației și creșterea venitului real, mai ales la nivelul populației cu venituri mici, unde alimentele de bază reprezintă o parte semnificativă a cheltuielilor lunare.
Astfel, statisticile oficiale indică faptul că produsele incluse în coșul de bază reglementat au înregistrat o stabilizare sau chiar o dinamică deflaționistă în termeni anuali, înregistrându-se scăderi de prețuri la produse precum cartofi, mălai sau făină, și creșteri moderate la carnea de porc.
În contrast puternic, alimentele neplafonate au înregistrat scumpiri accentuate, adesea de două cifre, cum este cazul cafelei, cărnii de bovină, produselor zaharoase și fructelor de import.
”Pe lângă plafonări, aceste scumpiri au fost și rezultatul creșterii costurilor materiilor prime pe piețele internaționale, cum este cazul boabelor de cafea. În același timp, această evoluție asimetrică sugerează și o reajustare a strategiilor de preț din partea retailerilor, care tind să compenseze limitarea marjelor de profit impusă pe alimentele de bază prin aplicarea unor adaosuri superioare asupra produselor nereglementate, transferând astfel presiunea inflaționistă către restul coșului alimentar”, spune Rácz Béla-Gergely, cercetător al echipei RoEM-UBB FSEGA.
Măsuri propuse de economiștii UBB: Măsuri guvernamentale de corecție fiscală, prin reducerea deficitului bugetar
În acest context, ministrul Agriculturii a propus ca adaosul comercial să fie plafonat la toate produsele agroalimentare, nu doar la alimentele de bază, în cazul în care inflația depășește rata anuală de 5%.
Măsura, deși are scopul declarat de a ajuta pe termen scurt gospodăriile vulnerabile, riscă să devină „o sabie cu două tăișuri”: poate fi utilă pe termen scurt, dar, pe termen mediu și lung, poate provoca creșteri de prețuri la bunurile nealimentare, falimente în sectorul alimentar și chiar deficite temporare la anumite tipuri de alimente, consideră experții UBB.
”Începând cu 2021, inflația din România și din țările UE a fost determinată în principal de creșterea prețurilor la energie și materii prime, cu impact semnificativ în costurile de producție în toate domeniile economice – alimentar și non-alimentar. Deficitul bugetar ridicat a amplificat inflația prin creșterea nesustenabilă a cererii interne. Pornind de la această realitate, limitarea adaosului comercial, deși aduce un beneficiu temporar, nu abordează cauzele reale ale crizei costului vieții. Extinderea plafonării adaosului comercial poate avea efecte nedorite importante, de la creșteri ale prețurilor la bunurile nealimentare, până la o rată mai mare a falimentelor în sectorul alimentar și chiar lipsuri locale și temporare de alimente”, a mai explicat Markó Balázs.
Analiștii RoEM-UBB FSEGA consideră că, deși profiturile temporar ridicate contribuie în mod automat la creșterea inflației, ele pot avea efecte pozitive, precum stimularea producției sau atragerea de noi competitori pe piață, ceea ce, pe termen lung, poate duce la scăderea prețurilor. Plafonarea adaosului comercial elimină acest efect de stimulare economică, fără să abordeze motivele principale ale inflației.
”Guvernul poate reduce inflația prin implementarea consecventă și cât se poate de echitabilă a măsurilor de corecție fiscală pentru reducerea deficitului bugetar, iar Banca Națională poate sprijini procesul dezinflaționist prin aplicarea unor politici monetare adecvate. Plafonarea adaosului comercial nu adresează cauzele principale ale inflației, deficitul ridicat și creșterea costului energiei și a materiilor prime pe piețele internaționale – astfel, nu poate reduce inflația și nu poate oferi o soluție la criza costului vieții pe termen mediu-lung. În același timp, criza costului vieții poate fi ameliorată cu ajutoare fixe, acordate strict gospodăriilor cu venituri mici. Eliminarea controlului ărețurilor în toate sectoarele economice și înlocuirea acestora cu transferuri fixe și oferite exclusiv celor aflate într-o situație socio-economică dezavantajată înseamnă o soluție parțială mai potrivită pentru problemele sociale cauzate de inflația ridicată și îmbunătățește în același timp eficiența piețelor în toate sectoarele economice”, spune Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA.
