Economiștii susțin că noul deficit bugetar pentru acest an, de 6,94%, este mai apropiat de realitate și chiar optimist

Deficit bugetar

Majorarea ţintei de deficit bugetar la 6,94% din PIB aduce o perspectivă mai apropiată de realitate, au susţinut mai mulţi economişti din bănci, la solicitarea Agerpres.

Aceştia pledează, totodată, pentru a menţine investiţiile publice pe lista de priorităţi.

"Majorarea deficitului bugetar cu 1,94 puncte procentuale, până la 6,94% din PIB, corespunde noii realităţi economice. Este o decizie avută în vedere în piaţă încă din vara acestui an. Chiar dacă este vorba de o majorare a deficitului bugetar, câtă vreme fundamentul este unul de natură investiţională putem spune că decizia este benefică. Din câte am înţeles este vorba de investiţii în sectoare esenţiale precum sănătate, educaţie, transporturi şi dezvoltare regională. Investiţiile primenesc proiecţiile de PIB potenţial şi este de aşteptat să vedem în viitor o consolidare a nivelului de trai. Trebuie însă să fim consecvenţi", a declarat Florian Libocor, economistul şef al BRD.

La rândul său, Lucian Anghel, director general adjunct Libra Internet Bank, susţine că este foarte important ca investiţiile publice să rămână pe lista de priorităţi în acest an, întrucât creşterea sectorului construcţiilor depinde de lucrările de infrastructură. Acest sector generează 6-7% din PIB în România.

"Creşterea economică anticipată de Guvern este uşor optimistă, însă ceea ce contează la calculul procentului de deficit bugetar este valoarea nominală a PIB care va fi influenţat în acest an de creşterea generalizată a preţurilor", susţine Lucian Anghel.

Citește și
Bolos si Ciolacu
Guvernul impune măsuri de austeritate: Se opresc toate angajările la stat. Ce se întâmplă cu banii necheltuiți din PNRR
„Urâm România!”. Ce pedeapsa a primit sportiva maghiară care a înjurat un arbitru român și care a spus că urăște România

De asemenea, Valentin Tătaru, macroeconomist ING Bank România, a subliniat că noua ţintă de deficit este mai apropiată de realitate.

Ce ministere vor primi bani la rectificare

"Având în vedere avansul rapid către ţinta inţială de 5% deficit înregistrat deja din prima jumătate a anului, rectificarea bugetară devenea un proces din ce în ce mai necesar. Credem că, deşi noua ţintă de deficit de 6,94% aduce o perspectivă mai apropiată de realitate, ea se încadrează totuşi într-unul din scenariile relativ optimiste. Scenariul nostru de baza include un deficit de 7%, apropiat de noua ţintă a Guvernului, însă evaluăm riscurile prognozei ca fiind în sus. Pe scurt, estimăm şansele ca deficitul să iasă peste 7% ca fiind mai mari decât sub acest nivel. La acest moment însă, potenţialul de îmbunătăţire de la anul începe să devină mult mai relevant faţă de deficitul din acest an, iar principalul factor de urmărit aici este reprezentat de negocierile în desfăşurare de ajustare a deficitului cu Comisia Europeana", a declarat Valentin Tătaru.

Ministerul Finanţelor a publicat joi proiectul de Ordonanţă privind rectificarea bugetară, care prevede o creştere cu 1,94 puncte procentuale a deficitului bugetar în acest an, de la 5% din PIB iniţial, la 6,94% din PIB.

Potrivit documentului, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii dar şi Ministerul Finanţelor, la acţiuni generale, vor primi cele mai mari sume la rectificarea bugetară din luna septembrie, în timp ce Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse vor avea diminuate creditele bugetare.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Arbitră de 24 de ani din Turcia suspendată pe viață după ce a apărut într-un sex tape cu un fost arbitru FIFA!
FOTO Arbitră de 24 de ani din Turcia suspendată pe viață după ce a apărut într-un sex tape cu un fost arbitru FIFA!
Citește și...
Cu un deficit bugetar în creștere, Guvernul anunță cheltuieli suplimentare. Cât a alocat pentru „revitalizarea industriei”
Cu un deficit bugetar în creștere, Guvernul anunță cheltuieli suplimentare. Cât a alocat pentru „revitalizarea industriei”

Cu gândul la reconstrucția Ucrainei, și la gazele care vor fi scoase din Marea Neagră, guvernul vrea să revitalizeze industria.

Guvernul impune măsuri de austeritate: Se opresc toate angajările la stat. Ce se întâmplă cu banii necheltuiți din PNRR
Guvernul impune măsuri de austeritate: Se opresc toate angajările la stat. Ce se întâmplă cu banii necheltuiți din PNRR

În fața unui deficit bugetar peste așteptări, Ministerul Finanțelor propune un nou set de măsuri de austeritate.

Șeful Finanțelor, Marcel Boloș, promite că nu vine nicio factură pentru dezmățul bugetar: Nu s-a pus în discuție progresivul
Șeful Finanțelor, Marcel Boloș, promite că nu vine nicio factură pentru dezmățul bugetar: Nu s-a pus în discuție progresivul

Cu un deficit bugetar care ar fi trebuit redus spre 3% din PIB anul acesta dar care, real, se îndreaptă spre 7% din PIB, economiștii se așteaptă ca statul, prin guvern și Finanțe, să înăsprească fiscalitatea, mai ales pe partea de TVA. 

Deficit bugetar record în primele două luni. „Gaură” de 29 de miliarde de lei, mai ales din înzestrarea militară
Deficit bugetar record în primele două luni. „Gaură” de 29 de miliarde de lei, mai ales din înzestrarea militară

Deficitul bugetar al Guvernului este foarte mare pentru primele două luni ale anului, de 1,67% din PIB, găurile fiind provocate mai ales de cheltuielile pentru înarmare.

Statul se mândrește cu un deficit bugetar mai mare cu aproape 50% față de cel din 2022. ”Omisiunea” lui Ciolacu DOCUMENT
Statul se mândrește cu un deficit bugetar mai mare cu aproape 50% față de cel din 2022. ”Omisiunea” lui Ciolacu DOCUMENT

România înregistrează la sfârșitul lui octombrie un deficit bugetar de 62,81 miliarde de lei, față de 47,12 miliarde lei cât raporta în aceeași perioadă a anului trecut. Ministerul Finanțelor prezintă în termeni elogioși creșterea deficitului bugetar.

Recomandări
Ouă și carne - prețul sănătății. Cum se apără Tătaru după ce a fost acuzat că a luat mită: „Nu am condiţionat actul medical”
Ouă și carne - prețul sănătății. Cum se apără Tătaru după ce a fost acuzat că a luat mită: „Nu am condiţionat actul medical”

Fostul ministru al Sănătăţii a declarat, joi, după audierea la DNA Iaşi, în urma unor acuzaţii de luare de mită, că este nevinovat şi că nu a condiţionat niciodată actul medical.

Reacția lui Ciolacu după ultimele acuzații ale Moscovei. Obiectivul pentru care România și R. Moldova sunt
Reacția lui Ciolacu după ultimele acuzații ale Moscovei. Obiectivul pentru care România și R. Moldova sunt "umăr la umăr"

Guvernul României a transmis, joi, o reacţie la afirmaţiile purtătoarei de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, în care arată că România rămâne ferm angajată în susţinerea parcursului european al Republicii Moldova.

Ursula von der Leyen o sprijină pe Maia Sandu. UE oferă R. Moldova cel mai mare ajutor financiar de până acum
Ursula von der Leyen o sprijină pe Maia Sandu. UE oferă R. Moldova cel mai mare ajutor financiar de până acum

Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit joi, la Chişinău, cu preşedinta prooccidentală a Republicii Moldova, Maia Sandu, într-un gest de susţinere înaintea alegerilor prezidenţiale din 20 octombrie şi a referendumului pro-UE, scrie Reuters.