Infuzie de 18 miliarde de euro pentru bancile grecesti prezente in Romania
Guvernul elen a aprobat recapitalizarea cu un total de 18 miliarde euro a celor mai mari patru banci grecesti.
National Bank of Greece, EFG Eurobank Ergasias, Alpha si Piraeus vor primi suma de recapitalizare, iar un oficial de la Atena a declarat pentru Reuters ca institutiile ar putea primi banii inca de miercuri.
Bancile grecesti au nevoie de infuziile de capital pentru a putea recastiga accesul la operatiunile de finantare ale Bancii Centrale Europene (BCE), care a oprit saptamana trecuta tranzactiile cu unele institutii de credit elene pentru ca nu au suficient capital pentru a fi considerate solvabile.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Pierderile uriase inregistrate in martie, in urma acordului de restructurare partiala a datoriilor Greciei, au epuizat aproape in totalitate capitalul bancilor elene, iar autoritatile se grabesc sa finalizeze recapitalizarea, prin fondul grec de stabilitate bancara, institutie punte care ar trebui sa ajute institutiile de credit sa supravietuiasca crizei.
Fondul Elen de Stabilitate financiara a anuntat ca a aprobat distribuirea fondurilor, care vor lua forma unor titluri emise de Fondul European de Stabilitate Financiara (EFSF).
Institutia de la Atena a precizat ca va prezenta miercuri bancilor acordul, iar un oficial al fondului a adaugat ca banii vor putea fi trasi imediat dupa semnarea contractului.
PLAN DE SALVARE DE 130 DE MILIARDE DE EURO PENTRU BANCILE GRECESTI
Recapitalizarea bancilor elene este o portiune vitala a acordului de finantare externa de 130 miliarde euro incheiat de Grecia in martie cu UE si FMI pentru a evita falimentul.
Implementarea acordului este insa pusa sub semnul intrebarii de rezultatul neconcludent al alegerilor din 6 mai, care nu au dat o coalitie de guvernare.
Detaliile planului de recapitalizare de 50 miliarde euro pentru bancile elene nu au fost inca stabilite, din cauza impasului politic. Astfel, autoritatile trebuie sa gaseasca o solutie temporara pentru a mentine pe linia de plutire cele mai mari patru banci din tara pana la formarea unui nou guvern cu majoritate parlamentara, capabil sa finalizeze procesul.
ALEGERI VITALE PENTRU VIITORUL GRECIEI, PE 17 IUNIE
Grecia a convocat un nou scrutin pentru 17 iunie, iar sondajele indica castiguri importante pentru partidele care se opun masurilor de austeritate din acordul cu UE si FMI. In acest context, liderii europeni sunt alarmati ca Grecia se indreapta catre faliment si colaps economic, iesirea tarii din zona euro fiind o posibilitate reala.
Grecii retrag inca de anul trecut banii din banci, iar trendul s-a accentuat semnificativ dupa alegerile din 6 mai.
Bancile grecesti si-au acoperit deficitul de finantare prin facilitatile Bancii Centrale Europene si prin facilitatea de urgenta pusa la dispozitie de banca centrala a Greciei, care vine insa cu dobanzi mai ridicate.
Astfel, institutiile financiare din Grecia au datorii de 73,4 miliarde euro la BCE si alte 54 miliarde euro la Banca Greciei, potrivit celor mai recente informatii, care dateaza din ianuarie.
Adunate, cele doua sume reprezinta aproxiamtiv 77% din depozitele sectorului privat din sistemul bancar elen, de 165 miliarde euro la finele lunii martie.
18 MILIARDE PETNRU BANCILE GRECESTI CU SUBSIDIARE IN ROMANIA
National Bank of Greece, care detine in Romania Banca Romaneasca, EFG Eurobank, proprietarul Bancpost, Alpha si Praeus, prezente in Romania prin subsidiare cu aceleasi nume, vor primi cele 18 miliarde euro de la fondul elen de stabilitate financiara. Institutia de stat a primit 25 miliarde euro pentru recapitalizarea bancilor, in cadrul acordului de finantare externa.
Surse bancare au declarat pentru Reuters ca, tinand cont de numeroasele parti implicate in schema, inclusiv UE, FMI, BCE, Banca Greciei, EFSF si fondul elend e stabilitate, infuzia de capital va fi foarte complexa din punct de vedere tehnic.
EFSF vrea sa-si poata recupera obligatiunile "daca ceva nu merge", spre exemplu daca actionarii unei banci ar respinge conditiile planului de recapitalizare, atunci cand acesta va fi prezentat de viitorul guvern.
Banca Greciei vrea ca infuzia de capital sa aiba un caracter "cat mai permanent posibil", in timp ce Fondul elen de stabilitate vrea sa protejeze banii publici si sa se incadreze in limitele legii.
"Incearca o recapitalizare interimara prin avans. Bancile vor semna un acord preliminar cu Fondul elen de stabilitate, practic un contract de subscriere", a afirmat un bancher.
Acordurile vor defini conditiile de care depinde transformarea avansului in capital permanent, dar si termene si conditii in care banii pot fi recuperati de la banci.
Bancile elene controleaza aproximativ 17% din activele sistemului bancar din Romania. Pe piata romaneasca sunt prezente, pe langa cele mai mari patru institutii de credit din Grecia, si subsidiarele locale ale Emporiki Bank (controlata de grupul francez Credit Agricole) si ATEBank.
