Autorităţile vor da 16 milioane € anual pentru miere în școli. Reacția apicultorilor

×
Codul embed a fost copiat

După lapte, corn şi mere, un alt program destinat copiilor a fost votat  în Parlament.

Aleşii au optat, de această dată, pentru ''miere în scoli'' şi vor ca preşcolarii şi elevii din clasele I-IV să primească 350 de grame în fiecare lună.

O sursă dulce, mai bună decât zahărul, însă cei care se ocupă trebuie să ţină cont că unii au alergii sau diabet. Pe de altă parte, apicultorii întrevăd o sursă de venit care să-i ajute să-şi dezvolte micile afaceri.

Elevii sunt încântaţi că vor primi miere la şcoală.

Elev: "Ştiu ca mierea ne dă energie şi ne ţine activi la ore şi în plus are şi gust bun''

Citește și
sebastian burduja
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

Elev: "Pe lângă corn şi lapte m-aş bucura să primesc şi miere pentru că m-aş îndulci. Şi ştiu că e bună şi pentru sănătate''

Programul mierea în şcoli îi va ajuta şi pe apicultori care spun că se luptă oricum pe piaţa internă cu mărfurile aduse din străinătate.

Alin Cengher, apicultor: ''In magazine e plin de miere de provenienţă China sau alte ţări. Ne luptăm să ne promovăm cu faptul că avem miere de calitate''.

Mihai Apostolescu, apicultor: ''Vedem cine intră şi de unde o să apară mierea asta. În situaţia în care programul o să demareze şi nu o să fie tot o poveste frumoasă.”

Aleşii promit însă că programul va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2019.

Mama: ''E bună ideea, numai să se pună în aplicare''

Nu e de mirare că părinţii sunt sceptici. Experienţa ne-a arătat că celelate programe desfăşurate în şcoli au probleme în fiecare an. Corn şi lapte ba sunt, ba nu sunt, mere nu primesc toţi, iar mâncarea caldă a rămas de 3 ani încoace la stadiul de program pilot ,implementat în câteva şcoli.

Pe hârtie totul arată bine: autorităţile vor da 16 milioane de euro anual pentru mierea care ar trebui să ajungă la 1,4 milioane de copii. Licitaţiile pot fi făcute prin consiliile judeţene sau locale. Sunt însă proceduri greoaie, care s-ar putea întinde pe luni de zile.

Mierea este un îndulcitor mai sănătos decât zahărul, dar trebuie consumată cu moderaţie. Pentru copii este suficientă o linguriţă în ceaiul de dimineaţă, de câteva ori pe săptămână.

Ligia Alexandrescu, medic nutriţionist: "Conţine multe enzime care sunt extrem de sănătoase, absolut naturale. Dintre toţi îndulcitorii ar fi cel mai uşor de acceptat. Nu toţi copiii pot mânca miere pentru că sunt alergici la polen sau propolis. Trebuie acceptul medicului pediatru'.'

Un român consumă în medie pe an 5-600 de grame de miere. Adică o treime din cât consumă olandezii sau belgienii şi un sfert din cât folosesc nemţii. Cel mai mult consumă nordicii: 3 kg pe an.

 

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor
De ce sunt atât de mulți tineri fără loc de muncă în România. Zonele cele mai afectate de lipsa joburilor

Deși au terminat un liceu sau o facultate, tinerii din România își găsesc tot mai greu un loc de muncă. Mulți dintre ei nu sunt dornici să lucreze și amână momentul, în timp ce alții nu au suficientă experiență.

Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări
Cum arată tabloul economic la finalul anului 2024 în România din perspectiva sindicaliștilor. Principalele provocări

La finalul anului 2024, sindicaliștii se confruntă cu provocări majore legate de drepturile lucrătorilor, în contextul unui deficit bugetar de 8%, creșterii economice bazate pe consumul privat și inflației ridicate.

Recomandări
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție

Începe o săptămână de foc pentru partidele pro-europene care negociază formarea noului Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se vor reuni pentru a discuta despre programul comun de guvernare, pe baza datelor din buget.

Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h
Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h

Iarna pare că își intră în drepturi, cel puțin la altitudini mari. Meteorologii anunță că, de la ora 10:00, până marți seara, la ora 21:00, în zona de munte va bate vântul cu până la 90 de km pe oră.

Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989
Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989

Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu.