FEMEIA CA O PRADĂ. De ce devin tolerante la abuz victimele violenţei domestice
Continuăm campania FEMEIA CA O PRADĂ, cu o analiză dureroasă a fenomenului violenţei domestice în România.
O regăsim în egală măsură la oraş şi la ţară, în rândul persoanelor educate sau a celor analfabete, a celor cu bani sau a sărmanilor. Paradoxal, nu lipsa legilor e problema, ci a unor angajaţi din sistemul de protecţie a victimei.
Bunică: „Eu chiar aș fi ca pentru copii să suport orice, orice violență, orice.”
Bărbat: „Dacă greşeşte.”
Reporter: „Cine să greșească?”
Bărbat: „Soţia.”
Reporter: „Păi cu ce greșește soția?”
Bărbat: „Păi dacă calcă greşit. Nu, glumeam.”
Reporter: „Ai primit bătaie de la bărbat? Recunoaște.”
Femeie: „Nu, că dacă dă, dau şi eu.”
Reporter: „Auziți, dumneavoastră ați avut probleme cu bărbatul? A încercat să dea în dumneavoastră?”
Copil: „Sigur că da.”
Adevăruri ascunse sau luate în râs nu doar pe uliţele satului braşovean Cutuș, ci în întreaga ţară. Violenţa domestică este prezentă şi la sate şi la oraşe. În egală măsură în rândul celor educaţi, cu bani şi poziţie socială, cât şi al celor mai puţin norocoşi.
Gradul de acceptabilitate al violenţei în rândul populaţiei este extrem de ridicat. Totul pleacă de la mentalitate. Mentalitate şi idei preconcepute, consolidate, în special în ultimii 30 de ani, pe fundalul unei lipse acute de educaţie la acest capitol. Şi nu numai.
Gelu Duminică, psiholog: „Violenţa în spaţiul românesc nu este numai acceptată, este tolerată de foarte multe ori şi e văzută în anumite zone ca o normalitate: „Ce-a făcut mă? Te-a bătut şi el, şi? Ce ţi-a făcut? Îţi aduce toţi banii în casă ? S-a dus cu curve?” Gata e foarte bun. Adică, şi dacă se duce în relaţie extramaritală: „E, e tânăr, dar e ok, nu e o problemă. O să îmbătrânească şi nu o să mai poată şi atunci o să fie din nou foarte bine.”
Rozalia Timar, psihoterapeut: „Îţi trebuie un nivel foarte înalt de conştientizare de sine, de asumare, în care să ştii că nu e vorba de tine şi de vină şi că nu tu eşti cel care declanşezi asta şi că ce ţi se întâmplă nu este ruşinea ta, este ruşinea celui care o produce, mai ales când ajungi ca femeie la un statut înalt şi eşti cunoscut. Este greu să îţi asumi, pentru că există mentaliatea asta că e ruşine, cum să se afle că pe mine mă bate soţul, pentru că asta înseamnă ceva despre mine, nu? Spune ceva că eu nu sunt suficient de bună, eu sunt de vină, eu am şi atunci e foarte greu să îşi asume.”
Există însă şi excepţii. Adriana a fost agresată, iar poliţia nu a ajutat-o. A dat dovadă însă de curaj: a plecat de acasă cu trei copii de mână şi nu a privit înapoi. Vorbim despre o femeie care a prins rădăcini în aceeaşi pepinieră a mentalităţii defecte, dar care a înţeles din prima, ce pas să facă. Bazând-se pe cele întâmplate în copilărie.
Adriana Constantin, victimă a violenței domestice: „Copilăria mea a fost urâtă. Eu încă de copil am trăit sub presiunea asta de violenţă. Tata a fost un om foarte violent faţă de mama şi faţă de noi combinat şi cu o dependență de alcool. I-am spus la un moment dat lui tata "stop", dar a fost cumva cam târziu. Mama a decedat de foarte tânără. Eu personal aveam 21 de ani când a decedat mama. A făcut o tumoare pe creier.”
Traumele mamei şi durerea cauzată de dispariţia ei au făcut ca nivelul de toleranţă la abuz să fie zero pentru Adriana. Şi pentru Alina declicul s-a produs din aceleaşi motive.
Alina Ursu: „Mama mea a fost trezirea, pentru că mi-am dat seama că în pământ s-a dus o femeie de 59 de ani, care nu a fost fericită nicio zi din viaţa ei, care a înghiţit cu stoicism bătaie, vorbe rele, chiar şi de la copiii ei, mai târziu şi s-a irosit şi nu i-a dat nimeni înapoi acei ani. Nu i-a pus nimeni zâmbetul pe față. Eu nu ştiu cum arată mama râzând.”
Însă, din păcate, majoritatea victimelor violenţei domestice devin tot mai tolerante la abuz şi durere.
Multe femei nu pot să plece, pentru că în fiecare moment al acelei relații sunt setate să supravieţuiască. Tot sistemul lor emoţional şi cognitiv şi comportamental are un singur scop: să prevină un nou abuz. Cumva să îndeplinească aşteptările şi să nu se creeze scandal în momentul în care trăiesc în felul ăsta. Nu au timp să se gândească la ele.”
Marton Gyongyi, psiholog: „Nu au încredere în ele. Nu au încredere că ar putea fi auzite, ascultate, ajutate. Au o încredere oarbă, învăţată de la părinţi, că trebuie să ne ducem soarta la infinit.”
Gelu Duminică, psiholog: „Divorţul e văzut ca un eşec personal. Nu aparţine numai spaţiului românesc, ci unui spaţiu care consideră că femeia e inferioară. Şi că cel care decide este bărbatul. Am fost învăţaţi conştient sau inconştient. Vă aduceţi aminte de obiceiul ăla de călcat pe picior la nuntă? Aia înseamnă dominaţie. La noi chestiunea asta de dominaţie fizică, verbală inclusiv în momentul în care intri în biserică să-l calci pe picior, era parte din cultură, tot ce se transmite nongenetic, „femeia nebătută e precum calul neștrunit.”
Margit Tako, avocat: „Aşa zic de 40 de ani de meserie, că dacă oamenii ar fi respectat cele 10 porunci, poate nu ar fi fost nevoie de codurile penale.”
Valentin Flucu, inspector șef, Inspectoratul Județean Brașov: „Primul lucru foarte important este să se recunoască că e un flagel, că există. De multe ori auzeam „bătaia e ruptă din Rai”, „unde dă mama sau tata creşte". Totuşi, în 2019 suntem un pic open mind şi ne dăm seama că nu e aşa.”
Margit Tako, avocat: „Nu am venit din pădure. Suntem în UE. E adevărat că e violenţă şi în Italia şi în Spania, dar şi pedepsele sunt mult mai grave şi se dă ordin şi pe doi ani şi condamnări.”
În România, violenţa domestică este la ea acasă, dovada că abuzatorii scapă, de cele mai multe ori, basma curată. La închisoare intră de regulă cei care îşi omoară consoartele. Se întâmplă şi pentru că pe întreg lanţul de protecţie al victimei există angajaţi neprofesionişti, plictisiţi, cu idei preconcepute şi uneori abuzatori care duc la perpetuarea violenţei domestice şi acceptabilitatea ei la toate nivelurile.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Etichete: femeia ca o prada, fenomen, oras, tara, violenta domestica,
