FEMEIA CA O PRADĂ! Experienţa trăită de Alexandra Stan când a sunat la 112 pentru a cere ajutor

Statul român ar trebui să protejeze încă de la primul apel o victimă a violenţei domestice. În realitate însă, de la dispecerul care răspunde la 112, până la poliţiştii sau jandarmii care intervin ori magistraţii care decid sau nu ordinul de protecţie, procesul este foarte anevoios şi de multe ori ineficient.

Primul pas? Apelul la 112. Oricine poate suna: victima, un membru al familiei, un vecin, un trecător. Apelul este gratuit și poate fi trecut sub anonimat. Chiar dacă pare elementar până aici, lipsa profesioniștilor îngreunează încă din start procesul.

Alexandra Stan ne-a povestit cum a sunat la 112 să anunțe că vecina ei este bătută de soț.

Alexandra Stan: "Mi-a zis cum adică de ce să sun eu şi nu doamna respectivă şi am zis ca femeia aia e batuta, era o doamnă la telefon 112, mi s-au pus 15 mii de întrebări, am zis ca eu sunt Alexandra Stan, am fost bătută şi femeia asta mănâncă bătaie, vă rog, trimiteţi o patrulă să verifice. Nu au trimis".

Citește și

Bătută de tată, fraţi şi apoi 13 ani de către soţ, Alina a experimentat toate formele de abuz. Cum şi-a depăşit traumele

Și Simona, o altă victimă care şi-a spus povestea în cadrul campaniei Ştirilor ProTV, a trecut prin momente critice. S-a trezit atacată de propriul tată.

Urmează alt pas important. Prezența echipajului la adresa de la care s-a făcut reclamația și completarea CHESTIONARULUI DE RISC. În funcţie de răspunsurile victimei, poliţia eliberează sau nu un ordin de protecţie provizoriu valabil cinci zile. Şi poate sau nu să scoată din casa agresorul.

Să zicem că totuși Poliţia emite ordinul de protecţie. Sistemul vine cu noi provocări.

Au fost situaţii în care poliţiştii au reclamat faptul că nu au unde să-i ducă pe agresori, că degeaba îi evacuează din casa, se vor duce înapoi peste victime şi practic lanţul de protecţie s-a rupt.

Avem o mare problemă şi cu echipele mobile, care ar trebui să intervină, conform legii, în cel mult 90 de minute de la solicitarea poliției. Nu sunt peste tot disponibile. Iar acolo unde se întâmplă să funcționeze este fix meritul celor desemnați să acopere sarcina.

Un simplu calcul arata că o asistentă socială din Brașov, care trebuie să fie disponibilă la orice oră din zi și noapte, primește un bonus de 18 lei lunar pentru timpul petrecut în echipa mobilă. 18 lei. Aşa înţelege statul roman să practice protecţia socială.

În tot acest timp, 11 milioane de euro de la Uniunea Europeană s-au investit în proiectul VENUS. Pe hârtie, o rețea națională de servicii integrate. Printre care și 42 de locuinţe protejate, unde femeile abuzate pot sta chiar și un an de zile.

42 de încăperi într-o țară cu aproape 39.000 de victime raportate anual.

Mai mult, nimeni nu garantează că, după perioada de implementare şi sustenabilitate, programul va și continuă. E nevoie de sprijin din partea autorităților locale. Și de un pic mai multă rațiune. Este foarte puțin probabil ca o mamă să vrea să stea într-un astfel de așezământ fără să își ia copilul alături.

Încredere avem și nici la nivel declarativ nu ne facem de râs. Realitatea e cea care ne tot dă palme, în speranța că ne trezim. Era mult mai la îndemână ca aceste fonduri să fi ajuns la unele ONG-uri care cunosc în detaliu psihologia actului de violență. Să nu uităm și de soluțiile accesibile: de ce nu avem încă brățări electronice, prin care autoritățile pot monitoriza atât victima, cât și agresorul?

Ordinul de protecție nu are nicio șansă să funcționeze așa cum ne-am dori cu toții: în continuare, femei care își ascund viețile în spatele unei hârtii semnate și ștampilate cu aplomb, pier de mâna celui de care fugeau încă de prima oară.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale