E.U. YES LA VOT. UE ne dă jumătate de miliard de euro ca să oprim dispariția plajelor

Campania "EU YES LA VOT" ajunge în Constanța, judeţ în care Uniunea ne-a pus la dispoziţie peste o jumătate de miliard de euro ca să extindem plajele. Până acum s-au cheltuit în jur de 140 de milioane, într-o primă fază, iar de curând a fost aprobată o nouă linie de fonduri. Este cea mai mare finanţare europeană aprobată pentru un singur proiect de la noi, şi este necesară pentru că, de ani buni, România se confruntă cu o dispariţie a plajelor.

Că rămânem fără plaje, ştim de ani buni. Prin 2000, japonezii ne-au studiat litoralul şi au tras un semnal de alarmă. Plajele dispăreau sub ape, iar falezele se prăbuşeau, punând în pericol locuinţe şi hoteluri.  Cauzele eroziunii sunt multe. Digurile pentru protecţia porturilor maritime au schimbat circulaţia curenţilor, care au muşcat din nisip. Iar sedimentele aduse de Dunăre, adică tocmai aluviunile care formează plajele nu mai ajung, într-o bună parte, în mare, ci rămân în zona barajelor de la porţile de fier.

În 2005, tot japonezii ne vorbeau de înnisipări. Părea o fantezie şi una scumpă, de sute de milioane de euro, o sumă imposibilă pentru bugetul de stat. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, lucrurile s-au schimbat. Prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, pe scurt POS, am primit, în exerciţiul financiar 2007-2013, 114 milioane de euro pentru refacerea a 5 zone de plajă, din Mamaia Sud, Constanța şi Eforie Nord.

Începutul a fost timid, plin de ezitări şi întârzieri. De vină ar fi fost furtunile, sezonul estival când nu poţi construi sau accesul dificil al utilajelor, pe malul mării. Nicu Buzgaru este specialist în cadrul Apelor Române Dobrogea Litoral, instituţia care coordonează proiectul de extindere a plajelor.

Citește și

”E.U. Yes la Vot”. Un oraș românesc modernizat cu fonduri europene atrage turiști din toată lumea

”În 2008-2010 s-au făcut primele consolidări de faleză, 2011-2012 s-a plecat cu licitaţiile, în 2013 s-au apucat de lucrări, în 2015 le-am finalizat.”

Nisipul - 3,5 milioane de metri cubi - a fost adus din largul mării, iar pentru ca valurile şi curenţii să stea departe de ţărm, s-au construit mai multe diguri, inclusiv sub apă.

"Formează o potcoavă, potcoavă este închisă la partea dinspre larg de un dig submers. Rolul este de a proteja coasta, în acest fel înnisiparea care va avea loc va fi protejată iar plajă îşi va păstra lăţimea."

De exemplu, dacă pe o plajă din Mamaia Sud când era furtună, valurile băteau în zidurile unui hotel, acum turiştii au de mers până la apă, 60 de metri. Şi la Eforie Nord, rezultatele sunt spectaculoase.

Nicu Buzgaru: ”Aici unde ne aflăm valul bătea fix în faleză. Aici plaja era practic inexistentă.”

În total, de-a lungul a 7,3 kilometri de coastă, suprafaţa plajelor s-a mărit cu 60 de hectare de nisip.

Nicu Buzgaru: ”Pentru noi românii nu este doar plajă. Discutăm de locuri de muncă pe plajă, discutăm de locuri de locuri de muncă în industria turismului, discutăm de dezvoltare.”

Faza a doua, care are ca termen de execuţie cinci ani, vine cu sume impresionante. Uniunea Europeană ne-a alocat 840 de milioane de euro pentru 250 de hectare noi de plajă şi două stăvilare la Edighiol şi Periboina.

Nicu Buzgaru: ”După cum vedeţi, lăţimea plajei este foarte mică, s-au creat aceste mici golfuleţe, sunt lucrări de protecție, executate cu stabilopozi.Toate aceste lucrări nu vor mai exista, acolo va fi uscat. Linia uscatului va pleca de aici şi se va racorda cu capătul acelui dig din zare."

Să facem un exerciţiu de imaginaţie. La Cap Aurora avem până la mal 10 metri, după extindere vom avea 100 metri. Tot golful va fi umplut cu nisip, adus din largul Mării Negre"

De data aceasta, se vor construi doar diguri de suprafaţă, care se vor întinde, în unele zone şi pe 6-7 sute de metri, în larg. Vor fi apărea şi recifi artificiali, la Agigea şi 2 Mai. În toamna lui 2019, ar trebui să înceapă primele lucrări. Vor fi lărgite plajele din Mamaia, în zona Cazinoului, la Agigea şi Eforie Sud. Urmează, în etapa a doua, Costineşti, Olimp, Jupiter, Neptun, Cap Aurora, Venus, Mangalia şi 2 Mai. Aici va fi reconsolidată doar o parte din faleză. Între 2 Mai şi Vama Veche e arie protejată, nu se vor construi plaje.

Banii vin prin POIM, adică Programul Operaţional Infrastructura Mare. Este cel mai complex din România pentru perioada 2014-2020, cu o alocare de 12 miliarde de euro pentru transport, mediu şi energie. Sunt acei bani pentru autostrăzi sau linii de metrou pe care noi parlamentari europeni trebuie să asigure că autorităţile îi vor cheltui până în 2023.

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

 Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026