Dezbatere pentru șefia Comisiei Europene: atacuri, glume cu Game of Thrones și viitorul UE

×
Codul embed a fost copiat

Candidații pentru șefia Comisiei Europene au participat, miercuri seara, la Bruxelles, la o amplă dezbatere politică.

Cei șase politicieni care se luptă pentru șefia Comisiei Europene sunt: Nico Cué (Partidul Stângii Europene), Ska Keller (Partidul Verzilor Europeni), Jan Zahradil (Alianța Conservatorilor și Reformiștilor din Europa), Margrethe Vestager (Alianța Liberalilor și Democraților Europeni), Manfred Weber (Partidul Popular European) și Frans Timmermans (Partidul Socialiștilor Europeni).

Aceștia și-au prezentat, miercuri, viziunile despre teme precum migrația, clima sau relația cu Statele Unite.

Dezbaterea candidaților, VIDEO: 

Citește și
Cristian Leonte, Cristian Parvulescu
Știrile ProTV la Bruxelles. De ce este importantă pentru România dezbaterea ”Spitzenkandidaten”
Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

Principalele declarații ale celor șase candidați:

 

Tema Migrației

Europa nu a reușit să găsească o politică pentru migrație comună. Anumite idei au fost respinse. Date fiind tensiunile legate de migrație, dvs., ca președinte al Comisiei, ați renunța la eforturi?

Jan Zahradil: Trebuie să luptăm împotriva traficului cu persoane și să avem niște centre în afara UE. Trebuie să avem și acord de readmisie cu alte țări. 

Manfred Weber: Singura soluție e una europeană. În primul rând, controlul celor care intră în Europa; trebuie să avem control asupra granițelor. În al doilea rând, trebuie să preluăm responsabilitatea umanitară. 

Nico Cué: Imigrația e, în primul rând, o mare dramă umană. Eu sunt un fiu de ilegalist; sunt cifre extrem de îngrijorătoare. Răspunderea europenilor este foarte mare. Toate politicile trebuie revăzute. Imigrația e o șansă - eu sunt un asemenea exemplu. O șansă ca ei să se dezvolte. Ei pot contribui la întinerirea europei. Pentru mine, fiu de imigrant, declarațiile dl. Weber mi se par scandaloase.

Margrethe Vestager: Cred că e important să avem o soluție pe termen lung. E important că europenii au o inimă enormă pentru a-i proteja pe nevoiași. Trebuie să găsim soluții pentru a gestiona migrația și de a o face legală: un sistem de azil comun și solidaritate.

Frans Timmermans: Ne pierdem valorile dacă nu rezolvăm problema. Trebuie să avem grijă de oamenii care se urcă pe vase; nu putem da amenzi, ca guvernul italian. E nevoie de un plan major pentru Africa. E nevoie de acorduri și de protecție. Avem nevoie de solidaritate în Europa. 

Ska Keller: Poziția noastră e clară: trebuie să împărțim corect răspunderea și să susținem comunitățile care fac foarte multe pentru a-i primi pe cei nevoiași. Italienii spun să sune în Libia, în Libia nu răspunde nimeni. Nu e o situație acceptabilă. Nu trebuie să permitem ca nici o singură persoană să își piardă viața în mediterană.

Șomajul tinerilor

Cum veți încerca să le dați locuri de muncă celor peste 3,3 milioane de europeni?


Jan Zahradil: Nu Comisia creează locurile de muncă, ci companiile. Avem nevoie de soluții pentru fiecare țară, pentru că economiile noastre sunt diferite. Dacă ne uităm la Europa, în unele țări șomajul e foarte scăzut.

Manfred Weber: Austriecii, finlandezii - trebuie să își amintească că au o economie în creștere. Am fost în Portugalia, în Porto, iar studenții m-au întrebat ce se întâmplă cu salariile bune. Avem nevoie de o politică economică bună, infrastructură, cercetare, piață unică puternică.

Nico Cué: Cei de la putere acum sunt de mult timp la putere și politicile sunt ineficiente. Se precarizează condițiile de muncă, se crește vârsta de pensionare. Dacă vrem să rezolvăm precarizarea, avem nevoie de contracte pe o perioadă nedeterminată. Salariul minim trebuie să fie deasupra pragului de sărăcie.

Margrethe Vestager: Țările din Europa trebuie să se asigure că în fiecare țară există locuri de muncă. Dacă nu sunt, deschidem poarta către un viitor sumbru. Trebuie promovată o economie în care să ai un trai decent. 

Frans Timmermans: Trebuie să extindem programul Erasmus pentru fiecare tânăr din Europa. Să ne asigurăm că avem un salariu minim care să reprezinte 60% din cel mediu. Planul de garanție al tinerilor ar trebui extins, iar vârsta de vot să scadă la 16 ani, pentru că ei au multe de spus.

Ska Keller:  Cred că măsurile de austeritate au provocat multe daune, pentru că s-au pierdut multe locuri de muncă. A fost o greșeală mare pentru toată lumea. 

 

Nedreptăți și inechitate


Multe corporații - Apple, Google, Nike - plătesc 5%, în timp ce cetățenii de rând plătesc mult. Care țări din UE sunt paradisuri fiscale și cum se pot schimba măsurile să plătească precum librăria de la colț?

Jan Zahradil: Vedem acum că statele membre schimbă modelul de impozitare, pentru că schimbările se apropie, însă avem nevoie de impozitare digitală - multe companii scapă. Apoi trebuie să creem un prag, pentru că altfel vom avea un numitor comun minim și avem nevoie de concurență loială.

Ska Keller: E un adevărat scandal ce se întâmplă astăzi. Ne costă foarte mult - de aceea nu avem bani să contruim spitale, școli. E esențial să existe justiție fiscală. Trebuie să avem taxe pentru companiile mari digitale și avem nevoie de transparență pentru toate companiile. Am încercat să punem reguli să știm.

Frans Timmermans: Avem nevoie de o taxă minimă pe corporație - eu aș zice 18%. Economia s-a schimbat fundamental, suntem în a 4-a revoluție industrială. Ar trebui să cerem, de exemplu lui Amazon, să plătească.

Jan Zahradil: Eu cred că evaziunea fiscală ar trebui interzisă și cred că există măsuri care să fie luate - schimb de informații pentru companiile cu cifră de afaceri de peste 750 de milioane de euro.

Nico Cué: Eu cred că trebuie să estimăm că în Europa sunt locuri unde nu mai sunt grădinițe, școli publice, transport în comun. Câte școli, spitale, servicii ar putea fi construite cu suma din servicii fiscale? 

Manfred Weber: Eu am fost un european mândru când Comisia a decis să ia acțiuni împotriva Islandei. Eu cred că trebuie să continuăm să folosim regulile pe care le avem. Avem nevoie de taxare în domeniul digital. Avem nevoie de schimbări în taxare. În general, eu cred în concurență, însă în taxarea digitală avem nevoie de o regulă comună.

 

Politică externă

 

UE într-o lume dominată de SUA și China. Din ce în ce mai des, UE se află la mâna acestor puteri, fie că e vorba despre Acordul nuclear, Nordstream 2. Pentru a ajunge un acord cu Donald Trump, sunteți dispuși să deschideți piața europeană pentru produsele americane - inclusiv cele modificate genetic?

Ska Keller: Nu. Cred că avem un rol important de jucat. Europa trebuie să fie o forță de pace și de drepturi ale omului. Trebuie să nu mai fim un paradis pentru dictatori care își pun banii în băncile din Europa.

Frans Timmermans: Uniți suntem mai puternici, însă dacă avem prieteni care sunt prieteni cu Vladimir Putin și se duc și cer bani de acolo, cum putem fi uniți. Avem un președinte american care crede că trebuie să avem o Europă divizată. Toți ar trebui să înțeleagă că nu acționează în interesul europenilor. Trebuie să acționăm în fața lui Trump, a lui Putin.

Manfred Weber: Americanii sunt în continuare prietenii noștri. Avem multe în comun. De aceea, nu putem lupta împotriva cetățenilor americani, însă ce se întâmplă la Casa Albă nu se află pe linia noastră de gândire. Puterea Europei e unitatea. Acest vot cu unanimitate ne blochează; am văzut-o în cazul Venezuelei. Avem nevoie de un nou mecanism de decizie. 

Nico Cué: Cred că tratatele de liber schimb slăbesc Europa. E incredibil că cea mai mare economie din lume nu reușește să se asigure ca standardele de viață din Europa să fie respectate. Democrația, în Europa, trebuie să însemne discuția cu toți europenii pe astfel de tratate de liber schimb.

Jan Zahradil: Comerțul pentru noi e locomotiva de creștere. Eu cred că ar trebui să negociem cu SUA. Trebuie să avem mai multe acorduri cu statele asiatice, pentru că acolo e viitorul.

Margrethe Vestager: Cred că putem avea o Europă mult mai încrezătoare. Dacă dăm acces la piețe, ar trebui să avem reciprocitate. Trebuie să facem mult mai mult. 

 

Euroscepticism

 

Subiectul nostru final este sentimentul că UE nu mai funcționează. Viktor Orban a câștigat cu sloganul „Opriți Bruxelles-ul”, Matteo Salvini într-un mod similar. Cum explicați euroscepticismul?

 Ska Keller: Sunt foarte multe lucruri care se pot face: să nu le oferim prea mult spațiu. Nu e o lege a naturii să fie tot mai puternici. Noi, europenii, vedem cât spațiu li se oferă la alegeri. Trebuie să decidem dacă cooperăm cu forțele extremiste sau nu. Cred că e o problemă să vedem dacă ne distanțăm de ei sau nu.

Frans Timmermans: Cei care votează pentru partidul meu acum votează pentru partide naționalist-extremiste și e vina noastră. Iată ce a făcut Brexitul pentru Marea Britanie. Astăzi parcă este Game of Thrones pe steroizi. Trebuie să îi facem pe cetățeni să se întoarcă la proiectul european. Aceasta este singura cale spre viitor.

Nico Cué:  Unitatea europeană exista și acum se lucrează la demontarea ei. Nu susțin ceea ce fac fasciștii în Ungaria, Italia și în alte părți, dar noi trebuie să alegem: rămânem pe legile pieții sau alegem să susținem oamenii. Am scăzut pensiile, am crescut vârsta pensiilor, am eliminat servicii publice, așa că oamenii cred că se refugiază. 

Manfred Weber: Egoismele naționale se întorc. Pe 26 mai, trebuie să luptăm împotriva celor care vor să distrugă Europa. Trebuie ca Europa să fie mai democratică. Parlamentul European trebuie să fie locul unde se stabilește unitatea Europei. Avem nevoie de un stat de drept independent, adică cei care nu reușesc să respecte principiile să fie puși sub semnul întrebării.

Frans Timmermans: Știe toată lumea că eu am avut divergențe cu Guvernul polonez. Toată lumea îmi spunea să nu fac asta? După 3 ani de conflicte cu Guvernul, susținerea cetățenilor pentru UE a crescut. 

Jan Zahradil: 90% din cetățenii țării mele vor să rămână în UE, dar 70% nu vor să adopte moneda euro. Trebuie să găsim un echilibru între modelul european și cel național.

Margrethe Vestager: De multe ori, vorbim de parcă avem secrete. Anul trecut am avut GDPR. Cum putem să îi facem pe cetățeni să înțeleagă? Trebuie să scoatem acronimele și să discutăm cu adevărat, să spunem adevărul, să combatem fake news - știrile greșite, false. 

Concluziile dezbaterii

 

Frans Timmermans: Indiferent pe cine alegeți, nu deveniți indiferenți. Votați pentru cine considerați că vă va rezolva alegerile, nu deveniți indiferenți.

Manfred Weber: Dacă aș avea ocazia să întreb generația bunicului meu despre cei de azi, ar spune că e Europa cea mai bună. Să o apărăm împotriva naționaliștilor, să creem optimism. Vreau să fac acest lucru în mod democratic. Dvs. decideți.

Margrethe Vestager: În primul rând, trebuie să arătăm că ne schimbăm: să avem o Comisie echilibrată din punct de vedere al genului. Avem nevoie de curaj, puterea de a se schimba vine de la dvs. Votul înseamnă putere.

Jan Zahradil: Probabil nimeni din cine se află pe scenă nu e mulțumit de UE, dar fiecare are o rețetă. Eu vin dintr-o parte diferită a Europei, dar pe noi ne interesează identitatea națională. Însă trebuie să găsim un echilibru între nivelul european și cel național.

Ska Keller: Avem nevoie de o Europă socială și o democrație.

Nico Cué: Lider europeni vorbesc, dar nu rezolvă problemele reale. Noi ne dorim o Europă care să facă față schimbărilor. Dorim ca această Europă să schimbe direcția.

 

Weber și Timmermans marii favoriți 

 

Aproximativ 400 de milioane de alegători sunt așteptați la urne între 23 și 26 mai; aceștia vor decide ce „cărți” vor juca în următorii 5 ani liderii politici și partidele europene, dar și instituțiile Uniunii.

Una dintre cele mai interesante lupte se va da după alegeri, când aleșii europenilor îl vor desemna pe succesorul lui Jean Claude Juncker la conducerea Comisiei Europene.

În 2014 s-a decis că șeful Comisiei Europene să fie acel politician care întrunește peste 50% din voturile europarlamentarilor. Însă nu este necesar să facă parte din familia de partide care obține cele mai multe mandate.

În acest an, 353 este „numărul magic” de voturi pe care speră să-l obțină o lista lungă de candidați. În unele cazuri, cum ar fi ALDE, Partidul Verzilor și Partidul Stângii Europene - dintre aceștia, doi au șanse serioase să aspire la fotoliul lui Jean Claude Juncker.

Manfred Weber, în vârstă de 46 de ani, a făcut istorie acum 5 ani, când a devenit cel mai tânăr lider de grup din Parlamentul European. A primit „binecuvântarea” cancelarului Angela Merkel și și-a lansat campania intr-un loc simbolic: la Atena, leagănul democrației.

Principalul său rival este un personaj familiar românilor. Actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, care candidează din partea Socialiștilor europeni, este unul dintre cei mai fermi apărători ai statului de drept din România.

Alegerea noului președinte al Comisiei Europene se va face la propunerea Consiliului European, urmată de votul în plenul noului Parlament. 

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Articol recomandat de sport.ro
„Drăgușin a luat-o pe un drum greșit!” Genoa a povestit TOT: suma reală a mutării și oferta „mult mai mare” refuzată
„Drăgușin a luat-o pe un drum greșit!” Genoa a povestit TOT: suma reală a mutării și oferta „mult mai mare” refuzată
Citește și...
Alegeri europarlamentare și referendum 2019. Cum se votează la alegerile europene
Alegeri europarlamentare și referendum 2019. Cum se votează la alegerile europene

Știrile Pro TV vă prezintă sinteza celor mai importante informații referitoare la procesul de vot din 26 mai 2019, când au loc alegerile pentru Parlamentul European, precum și referendumul național convocat de președintele Klaus Iohannis.

Știrile ProTV la Bruxelles. De ce este importantă pentru România dezbaterea ”Spitzenkandidaten”
Știrile ProTV la Bruxelles. De ce este importantă pentru România dezbaterea ”Spitzenkandidaten”

Jurnalistul Cristian Leonte și politologul Cristian Pârvulescu au prefațat, la Bruxelles, alegerile europene din 26 mai 2019 și miza deosebit de importantă pe care o au aceste alegeri.

Jean-Claude Juncker, exclusivitate pentru Stirile ProTV: Mergeți la vot - fiecare vot contează!
Jean-Claude Juncker, exclusivitate pentru Stirile ProTV: Mergeți la vot - fiecare vot contează!

Peste câteva săptămâni, cetățenii europeni vor merge la urne, participând astfel la cel mai mare exercițiu democratic transnațional din lume.

Studiu: Peste 39% dintre români s-ar prezenta
Studiu: Peste 39% dintre români s-ar prezenta "sigur" la vot la alegerile europarlamentare

Peste 39% dintre români s-ar prezenta "sigur" la vot la alegerile europarlamentare, potrivit Barometrului de Opinie Publică al Academiei Române, prezentat luni în aula acestui for și citat de Agerpres.

Recomandări
Ion Iliescu, pus oficial sub acuzare în dosarul Mineriadei. Este inculpat pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității
Ion Iliescu, pus oficial sub acuzare în dosarul Mineriadei. Este inculpat pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității

Parchetul General a anunţat oficial, vineri, punerea sub acuzare a fostului preşedinte Ion Iliescu pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul Mineriadei din iunie 1990.

Reuniune a aliaților Ucrainei în format „Ramstein”. Occidentul sare în ajutorul Kievului după un deficit de ajutor militar
Reuniune a aliaților Ucrainei în format „Ramstein”. Occidentul sare în ajutorul Kievului după un deficit de ajutor militar

SUA vor găzdui vineri o reuniune virtuală a donatorilor de ajutor internaţional pentru Ucraina, aşa-numitul Grup de contact în format Ramstein, după ce Congresul american a aprobat un pachet de ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Kiev.

Sorina Pintea, condamnată la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită. Decizia nu este definitivă
Sorina Pintea, condamnată la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită. Decizia nu este definitivă

Sorina Pintea, fostul ministru social-democrat al Sănătății, a fost condamnată, vineri, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită în formă continuată. Decizia instanței nu este definitivă.