“E mai ușor să iei bani de la UE decât de la primar”. Avem 3 miliarde de euro pentru Educație, dar nu știm să-i luăm
Uniunea Europeană a alocat trei miliarde de euro pentru sectorul Educației din România, până în 2027, însă accesarea lor se lovește adesea de neîncrederea sau de lipsa de interes a celor care ar putea atrage fondurile.
Declarația a fost făcută de europarlamentarul Victor Negrescu, în cadrul emisiunii EURomania, prezentată din Parlamentul European de la Bruxelles de corespondentul Știrilor PRO TV Camelia Donțu.
Alături de Victor Negrescu s-a aflat și profesorul Viforel Dorobanțu, care a reușit să acceseze o jumătate de milion de euro pentru a dota școala pe care o conduce, în comuna Curcani, din jud. Călărași.
"Mi se pare mai ușor de obținut bani de la Uniunea Europeană decât de la primar", a spus el, subliniind că "important e să te apuci de treabă”.
“Dacă vom preda în continuare doar cu creta și cu manualul, s-ar putea să nu prea mai avem cui s-o facem”
Camelia Donțu: A fost greu să obțineți banii?
Viforel Dorobanțu: Da și nu, adică greu ne-a fost să ne punem pe roate și să ne apucăm de treabă, dar după aceea nu, n-a mai fost greu.
Dar noi am conștientizat faptul că nu mai putem să așteptăm bani de la Primărie. Pentru că nu avem o primărie foarte potentă financiar, și nu mai e cazul să se gândească altcineva la ce nevoi avem noi. Noi ni le-am identificat, am depus proiecte și le-am câștigat.
Camelia Donțu: Cine v-a scris proiectele?
Viforel Dorobanțu: Noi, la școală. N-am găsit consultanți, din lipsă de bani.
Camelia Donțu: Cum ați scris proiectele acestea?
Viforel Dorobanțu: Avem un grup de lucru pe care îl coordonez. Ne vin ideile, vedem ce scrie în ghidul solicitantului. În primul rând, îl citim de nu știu câte ori până ne apucăm de treabă, și lucrurile ies bune, până la urmă. Important e să te apuci de treabă.
Ce director spune că este greu să obții bani la ora asta... din punctul meu de vedere, mi se pare mai ușor de obținut bani de la Uniunea Europeană decât de la primar. Cel puțin în cazul meu așa s-a întâmplat, pentru că sunt primării care nu au bani. Și mai ușor am accesat banii europeni, decât bani din fondurile primăriei. (…)
Pe lângă laptopurile pe care le-am cerut, o să avem table inteligente, o să avem imprimante performante, o să avem o imprimantă 3D (...) Deci, cine o să intre în acel laborator, n-o să poată să-i găsească vreun cusur. (...)
Camelia Donțu: Cât de importante sunt aceste dotări, când vorbim de digitalizare pentru copiii noștri?
Viforel Dorobanțu: Dacă nu suntem ipocriți, sunt extrem de importante, pentru că le aducem școala într-o zonă în care ei se simt natural și se simt bine. Dacă facem o predare doar cu creta și cu manualul, s-ar putea să nu prea mai avem cui s-o facem.
(…) Să ne punem la masă și să lăsăm orgoliile la o parte - că suntem primari, directori, inspectori, ce-om fi noi (...) și să avem un singur țel: "Păi am un copil în afara școlii, hai să-l aduc". Când o să facem lucrul ăsta, o să fie extrem de simplu.
“Din 2027 încolo, aceste oportunități nu o să mai existe. Este o șansă unică pentru România”
Europarlamentarul Victor Negrescu a amintit, la rândul său, că sunt suficienți bani de la Uniunea Europeană pentru școli. Totuși, e nevoie ca beneficiarii să se preocupe mai mult și, eventual, să fie ajutați în demersul lor.
Victor Negrescu: “Vă dau un exemplu: au fost 100 de granturi disponibile pentru școlile care au aceste probleme la nivel european. Din România au aplicat 11, 11 au câștigat. Dacă aplicau 12, cred că 12 câștigau. Deci avem această dificultate în a da încredere, potențialului beneficiar, în a participa la aceste oportunități disponibile.
Și da, acum este momentul, pentru că - am mai spus-o și cu altă ocazie-, din 2027 încolo, când se va termina acest buget european pe termen lung, aceste oportunități nu o să mai existe. Deci este o șansă unică pentru România, trebuie să profităm de ea până la capăt.”
(…) Per total, dacă e să cuprindem toate proiectele care au legătură cu educația, vorbim de aproape 3 miliarde (de euro) disponibili prin PNRR pentru acest sector extrem de relevant. Însă nu e suficient să avem banii, trebuie să avem și beneficiari, adică nu doar să lansăm apeluri, ci să mergem către ei în a informa corespunzător despre oportunitățile disponibile, despre cum pot implementa aceste proiecte, despre cum putem să-i ajutăm în a derula aceste proiecte.
Pentru că la finalul zilei, dacă vrem să țintim acele școli care au nevoie de sprijin suplimentar, care sunt lăsate în urmă, trebuie să le acompaniem în acest proces de recuperare, pentru că este evident că acolo există o capacitate administrativă mai redusă. (…)
Camelia Donțu: De unde ar trebui să vină acest ajutor, concret?
Victor Negrescu: Eu cred că aici sunt câteva instituții care joacă un rol cheie. În primul rând, Ministerul Educației, care prin inspectoratele școlare județene au legătură cu toate școlile și cu profesorii. Ar trebui să existe o unitate de management la nivelul fiecărui inspectorat care gestionează mai ales situația acelor școli care au dificultăți de implementare.
Avem agențiile pentru dezvoltarea regională, care au primit foarte mulți bani europeni, și au capacitate administrativă pentru a face un pic mai mult decât doar simpla informare, și acolo cred că este un rol central.
Și, de asemenea, trebuie să lucrăm mai mult cu autoritățile locale, pentru că și eu știu cum s-au desfășurat aceste programe, cel puțin în faza inițială și au fost dificultăți în a da informația corespunzătoare către aceste autorități și a le implica în acest proces.
“Când a fost scris programul România Educată, componenta europeană a fost complet ignorată”
Victor Negrescu: Din păcate, și atunci când s-a scris (programul) România Educată, componenta europeană a fost complet ignorată, cel puțin în formele inițiale.
Eu am trimis chiar o adresă cu acele recomandări europene. O parte au fost integrate, dar foarte multe nu. Nu înțeleg de ce a existat reticență la nivelul celor care au scris acest document în a prelua toate aceste recomandări europene, care sunt acolo doar pentru a le retușa și introduce în legislația românească. Mai ales că ele au funcționat deja, adică noi am inventat de multe ori niște lucruri care erau deja foarte bine documentate la nivel european.
Etichete: educație, fonduri europene, romania, scoli, uniunea europeana,
Dată publicare:
