Statul pune piedici finanțărilor UE. Cum era o școală din Călărași să piardă bani europeni din cauza unui leu

Vom afla în curând dacă autoritățile noastre vor fi în stare să acceseze acești bani, deși, încă de la deschiderea primelor linii de finanțare, Ministerul Educației s-a împiedicat în bâlbe și birocrație.

Urmăriți un nou reportaj din cadrul campaniei Știrilor PRO TV ”Fonduri europene, succese românești”.

Directorul unei școli din Curcani, județul Călărași, spune că informațiile nu mai pot ajunge la copii fără tehnologie. A înțeles că de la Ministerul Educației nu va primi niciun ban, așa că pentru televizoare, laptopuri sau table inteligente a apelat la economii, donații și fonduri europene.

La o oră distanță de București, în comuna Curcani, din județul Călărași, directorul unei școli cu 600 de copii se încăpățânează să schimbe modul în care se face educație. Vrea ca elevii să vină relaxați la școală. Îi încurajează să viseze și le dă timp pentru asta.

Citește și

Cu câteva zile înainte de începerea școlii, autoritățile se declară surprinse de situația din învățământ

Un preot din Sibiu, profesor de religie, a bătut un elev în curtea școlii. Apoi a mințit în declarația dată autorităților

Directorul școlii a făcut singur rost de bani, pentru că ministerul nu a avut să-i dea

Viforel Dorobanțu, directorul școlii din Curcani: ”Dacă copiii ăștia ies per total cu niște competențe îmbogățite și ies cât de cât fericiți, eu cred că lucrurile sunt bune. Dacă nu vrei să fii ca ceilalți și să te uiți în oglindă și să nu-ți fie rușine că vii la școală și te faci că predai și ei se fac că sunt atenți, nu știu dacă să ieșim din zona asta de confort, dar să faci lucrurile în alt fel, bine pentru copiii ăștia”.

Ca să poată schimbă metodele de predare, i-a convins pe cei de la Ministerul Educației să includă școala în programul ”România Educată”, care vrea, cel puțin pe hârtie, să reformeze sistemul de învățământ.

Odată numită școală pilot, directorul a putut, împreună cu profesori, să gândească orele de curs astfel încât informațiile să ajungă cu adevărat la elevi. Acum în clase sunt colțuri de lectură, elevii trec, la limba română, prin aventurile lui Harry Potter, iar din matematică au fost scoase formule inutile. Tehnologia este aliatul profesorilor, la toate materiile.

Viforel Dorobanțu: ”Nu neapărat trebuie să mă duc cu un marker sau o cretă la tablă și să încep să predau, nu, le dau un joculeț, un test pe calculator sau pe telefon și lucrurile sunt extrem de naturale pentru ei”.

”Despre ce am discutat noi ora trecută? Despre aventurile lui Pâlpăilă. V-am pregătit un joculeț și aș vrea să răspundeți la întrebări. Stați să vă trimit un link și să vedem cine sparge gheața”.

Includerea în programul "România Educată" nu a venit însă și cu fonduri de la minister. Așa că directorul a făcut rost de bani singur. Prin economii drastice, a reusit să cumpere în clase televizoare și minicalculatoare. A bătut la ușile tuturor ONG-urilor din educație și a primit, prin donație, tablete noi pentru elevi și laptopuri second hand pentru profesori.

UE ne dă un miliard de euro pentru digitalizarea școlilor

Camelia Donțu: ”Că dacă vrei se poate, se vede cel mai bine aici, în laboratul de informatică. Aproape tot ce este aici a fost obținut prin proiecte sau prin donații. Mai puțin birourile care au fost cumpărate din bugetul școlii, dar calculatoarele au fost obținute de la o asociație, iar scaunele le-au primit când o firmă și-a schimbat mobilierul. Singurul lucru de aici cumpărat cu fonduri europene este această tablă inteligentă”.

Viforel Dorobanțu: ”La noi în învățământ e și mentalitatea asta că așteptăm să ne dea nu știu cine, eu nu mai aștept, că nu prea mai are cine să ne dea, trebuie să ne luăm singuri. Sunt destule coșuri din care putem lua. Nu am ratat nicio șansă să ne îndeplinim visurile pe care le avem și noi și elevii, că multe le luăm de la ei”.

Directorul școlii a înțeles că, indiferent dacă ne convine sau nu, în câțiva ani, aproape fiecare loc de muncă va cere și abilități digitale. Așa că, în ciuda greutăților de acasă, copiii noștri trebuie să aibă cunoștințe minime de tehnologie, pentru că altfel își vor găsi cu greu o slujbă în viitor. Școala ar trebui să-i ajute, iar banii nu mai sunt o problemă. Uniunea Europeană ne dă, prin PNRR, un miliard de euro să ne digitalizăm învățământul prăfuit.

Viforel Dorobanțu: ”Faptul că noi rămânem ancorați într-o zona în care nu găsim digitalul și ne mirăm că ei nu vin după noi să înțeleagă felul în care predăm și ce facem noi în sistemul clasic e un semn de întrebare. Noi trebuie să aducem școala în tehnologie, ca să ni-i ținem aproape. Dacă nu-i vom ține aproape, sunt dincolo de gardul școlii și aici avem deja o problema socială”.

Ministerul Educației a creat haos

Într-un program de reducere a abandonului școlar, cu bani europeni, 1.400 de școli, printre care și cea de la Curcani, au depus deja proiecte de până la 200.000 de euro  pentru digitalizare. Dar încă de la primele linii de finanțare, Ministerul Educației a creat haos. Printr-un ordin de ministru, se cer acum alte dotări tehnice decât cele cerute inițial și la un nivel mai ridicat decât ar fi normal.

Viforel Dorobanțu: ”Vă dau un singur exemplu: fiecare tablă digitală sau fiecare tablă interactivă, cu cât crește diagonala cu zece inch, îi crește prețul cu o mie de euro. Deci o tablă de 85 de inch pe care am fi obligați să o luăm în acel laborator smart este cu 2.000 de euro mai scumpă decât cea de 65 de inch. Hai să fim realiști. La noi la Curcani unde nu am avut decât tablă cu cretă este extraordinară și o tablă de 65 de inch care are 1,3 -1,4 metri”.

Școlile sunt încurcate și de birocrația fără de sfârșit a fondurilor europene, în condițiile în care nu au bani să angajeze consultanți. La Curcani, directorul a organizat o echipă de proiect, din care fac parte un profesor de română, unul de matematică și altul de engleză. Au fost la un leu distanță să nu poată depune cererea de finanțare pentru digitalizare.

Viforel Dorobanțu: ”Era mai mult cu un leu decât suma pe care am stabilit-o jos. Am avut emoții extraordinar de mari pentru că se apropia deadline-ul de ora 16 și nu puteam să urcăm din cauza acelui leu proiectul și riscam să fi muncit degeaba câteva zile. Și cu ajutorul unui profesor de matematică a fost un șut puternic și am reușit”.

Pe hârtie, autoritățile noastre au împărțit grandios banii europeni: toate cele peste 6.100 de școli vor avea table inteligente, 5.200 de laboratoare de informatică vor fi modernizate, iar 3.600 de școli vor primi tehnologie nouă.

România, pe ultimul loc în UE la tehnologie 

Ana Maria Stancu are un ONG cu roboți, specializat în educație digitală.

Ana Maria Stancu, Asociația E-Civis: ”Problema la tehnologie este că nu ajunge la toți copiii și partea proastă e că nu ajunge la cei care sunt fix în grupuri vulnerabile, adică la cei care au deja probleme. Adică la această diviziune pe care o avem, legată de resurse materiale, se va mai adăuga și asta cu educația digitală, o să avem o problema socială”.

Indiferent în spatele cărui birou se află, cei din Ministerul Educației ar trebui să ajute școlile, nu să le încurce. Să înțeleagă ce responsabilitate au. Deja vorbim de analfabetism digital, pentru că suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la folosirea tehnologiei.

Școala de la Curcani este exemplul că schimbarea poate veni dacă ne pasă, dar sistemul trebuie reformat din temelii, de guvernanții care au banii și puterea. Care trebuie să fie conștienți că nu ne permitem să lăsăm, din nou, necheltuite fondurile europene pentru educație. Pentru că asta ar însemna să ne batem joc, încă o dată, de viitorul nostru, dar mai ales de cel al copiilor noștri.

Articol recomandat de sport.ro

Dumitru Dragomir e convins! Stadionul care va lua numele lui Helmut Duckadam după dispariția portarului de legendă