Comisarul european pentru agricultură a lucrat la o stână din România. Christophe Hansen: „Trebuia să mulgem oile dimineața”
Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, ajunge miercuri în România, în prima sa vizită oficială în țara noastră.
Se va întâlni cu premierul Ilie Bolojan și va avea discuții cu fermieri și producători agricoli. Dar va merge în vizită și la o fermă din județul Buzău și va vedea un proiect de irigații finanțat din fonduri europene.
Marți seară, la Strasbourg, oficialul a acordat un interviu în exclusivitate corespondentului PRO TV Camelia Donțu, în cadrul emisiunii EURomânia.
Hansen a vorbit despre cum a lucrat la o fermă de munte din România, dar și despre mâncărurile care i-au rămas amintire.
Camelia Donțu: Bună ziua! Bine ați venit la emisiunea noastră!
Christophe Hansen, comisar european: „Bună ziua! Mă bucur să fiu aici!”
Camelia Donțu: Pentru prima dată în România?
Christophe Hansen: „Nu, nu e prima dată”.
Camelia Donțu: Ce părere aveți despre țara noastră?
Christophe Hansen: „Ei bine, este o țară uimitoare. Când eram mai tânăr, încă student, am avut ocazia să vin de mai multe ori în România. Și am lucrat la o fermă în munți. A fost o experiență foarte frumoasă. Este o agricultură diferită de cea pe care o știam de acasă. Cu multe oi, trebuia să mulgem oile dimineața, să producem brânza. A fost o experiență minunată, trebuia să protejăm oile de lupi. Era o agricultură foarte diferită de cea pe care o cunoșteam atunci.”
Camelia Donțu: Ați mâncat ceva special?
Christophe Hansen: „Îmi amintesc de plăcintă și îmi amintesc de mici, și de multe legume foarte bune, ardei și castraveți, foarte proaspeți, direct din câmp. A fost o experiență minunată”.
Camelia Donțu: Domnule comisar, România are un mare potențial agricol, totuși mulți fermieri se simt lăsați în urmă. Cum vedeți rolul României în viitorul agriculturii europene?
Christophe Hansen: „Ei bine, cred că în această propunere pe care am pus-o pe masă la 16 iulie există mult potențial pentru România. De exemplu, în bugetul general, adică în politica agricolă comună, dar și în politica de coeziune, avem aproape 15 miliarde mai mult decât am avut anul trecut. Deci este deja ceva substanțial. Dar avem și diverse instrumente care pot fi foarte benefice, în special pentru fermele mici, cele pe care le-am văzut, de exemplu, în munții României. Sunt multe derogări pe care le propunem. Reducem sarcina administrativă. Reducem controalele pentru fermele mici. Un alt punct, despre care știu din Consiliu că este foarte important, este sprijinul cuplat, de exemplu, pentru animale de reproducție — o problemă în România, unde fermierii vor să treacă la producția de lapte, dar au nevoie de sprijin pentru a investi în animale. Deci am introdus posibilitatea acestui sprijin cuplat, care poate fi folosit, de exemplu, pentru animalele de reproducție. Și aceasta a fost mereu o cerere puternică din partea guvernului României, în Consiliu”.
Camelia Donțu: România are un număr mare de ferme mici, multe dintre ele luptă pentru supraviețuire. Totodată, România are unele dintre cele mai mari ferme din Europa. Cum veți ajuta fermierii mici să rămână viabili pe piață? Și ce le răspundeți fermierilor mari, nemulțumiți de propunerea Comisiei de a limita plata directă?
Christophe Hansen: „Cred că este foarte important să-i ajutăm cel mai mult pe cei care au cea mai mare nevoie. Și pentru mine, dacă mă întrebați cine are cea mai mare nevoie, sunt tinerii și noii fermieri. Este o mare provocare în Uniunea Europeană, dar și în România, să atragem tinerii în acest domeniu — ei vor fi viitorul producției noastre alimentare și al suveranității alimentare. Este foarte important. Este, de asemenea, important pentru fermele mici, pentru că ele, desigur, nu au avantajele de scară pe care le au altele, și pentru fermierii din zone cu constrângeri naturale, unde e mai greu de produs, ca în regiunile montane. Deci acolo se va concentra sprijinul.
Banii reținuți din tăierile aplicate fermelor foarte mari, pe ultimele hectare, vor rămâne în plicul național și vor putea fi folosiți pentru a sprijini mai bine tinerii fermieri, noii fermieri și fermierii din zone cu constrângeri naturale. Cred că este foarte important. Pentru fermele mari, ceea ce este acum plafonat este doar plata pe hectar. Dar dacă, de exemplu, o fermă mare vrea să facă măsuri de mediu pe 3.000 de hectare, acest lucru nu este plafonat. Deci pot face asta și va fi mai atractiv, pentru că vrem să oferim mai multe stimulente, astfel încât să poată recupera banii pierduți dacă aplică practici sustenabile. Este foarte important.
Partea de investiții, unde desigur fermele mari investesc mai mult, nu este plafonată. Deci există loc pentru inovație, iar asta ajută și fermele mari. Trebuie să privim global — lucrăm pentru ca fermele mici să fie mai bine sprijinite. Și, când vorbim despre provocările pornirii unei noi ferme, este adesea accesul la teren. Iar de obicei, când cineva renunță, e probabil ca fermele mari să „înghită” pe cele mici, și am corectat puțin și acest lucru în propunerea noastră.”
Camelia Donțu: Fermierii se confruntă cu fenomene climatice extreme, iar România se confruntă de câțiva ani cu secetă și deșertificare. Care sunt planurile Uniunii Europene pe termen scurt și lung pentru a face agricultura mai rezilientă? Și pentru România, ce face Comisia Europeană pentru a sprijini investițiile în irigații și sisteme de apă?
Christophe Hansen: „Așa cum am spus, investițiile vor fi o prioritate. Este important că nu le plafonăm, pentru că și fermele mari au nevoie de irigații. Trebuie să privim și către noi posibilități — de exemplu, noile tehnici genomice, cerute de sector. Culturi mai rezistente la secetă, care necesită mai puține pesticide — acestea ajută. Dar cred, de asemenea, că trebuie să investim din nou în infrastructura de apă — nu doar în irigații directe, ci și în retenția apei, unde nu s-a făcut suficient în Europa în ultimii ani. Secetele sau inundațiile nu sunt fenomene izolate — devin o problemă generală. Fermierii sunt primele victime ale schimbărilor climatice, dar și prima linie de apărare. Trebuie să-i încurajăm să adopte practici care rețin mai multă apă în sol.
Trebuie, de asemenea, să lucrăm la asigurări, pentru că mulți fermieri nu au asigurare în caz de dezastre naturale. Trebuie să creștem gradul de acoperire. Avem în prezent așa-numita rezervă agricolă — 450 de milioane de euro anual pentru a gestiona crize, dar cum aceste crize sunt tot mai frecvente, am propus dublarea sumei, ca să fim mai bine pregătiți să-i ajutăm pe fermieri când apar astfel de catastrofe”.
Camelia Donțu: Fermierii români și europeni sunt îngrijorați de importurile fără taxe din Ucraina și de acordul Mercosur. Cum se va asigura Comisia Europeană că acordurile comerciale protejează fermierii de concurența neloială?
Christophe Hansen: „În primul rând, despre Ucraina — într-adevăr, în ultimii ani am avut așa-numitele măsuri comerciale autonome, prin care am liberalizat anumite sectoare, iar acest lucru a creat probleme. A fost recunoscut clar, mai ales în țările vecine Ucrainei, inclusiv România, unde aceste produse ajung primele pe piață.
În noul acord de asociere aprofundat și cuprinzător, am redus cantitățile din aceste măsuri autonome — la zahăr, ouă, carne de pasăre, de exemplu — care veneau în timpul liberalizării. Am oferit concesii suplimentare comparativ cu vechile cote tarifare, dar această creștere este condiționată de respectarea standardelor noastre de producție până în 2028. Asta înseamnă că trebuie să respecte normele de bunăstare a animalelor și regulile privind utilizarea anumitor produse de protecție a plantelor sau medicamente veterinare. Dacă nu o fac până în 2028, putem retrage concesiile. Este prima dată în istorie când facem asta — dar era foarte important.
În ce privește Mercosur, am vorbit cu toate sectoarele din UE, și răspunsurile diferă. Avem sectoare foarte interesate: vinul, produsele lactate, anumite tipuri de carne — cum sunt șuncile celebre din Spania sau Italia —, uleiul de măsline. Acestea văd oportunități.
Eu am propus, ca și comisar pentru agricultură, să avem o etichetare mai clară a originii produselor. Când cumperi o friptură, vezi de unde provine. Dar când cumperi nuggets de pui, care sunt produse procesate, nu vezi neapărat de unde vine carnea. Cred că consumatorii preferă produsele europene — deci trebuie să le evidențiem mai bine.
De aceea, președinta Comisiei a anunțat, în discursul despre starea Uniunii, o campanie pentru a cumpăra produse alimentare europene. Este foarte important. Vine și cu un buget mai mare, pentru a promova mai bine aceste produse.
Și, apropo, pe piața externă stăm foarte bine — Uniunea Europeană exportă cu aproape 70 de miliarde mai mult decât importă. Multe sectoare sunt interesate. Mă duc acum în Brazilia cu 80 de companii europene, chiar înainte de semnarea acordului — și vor fi și participanți din România.”
Camelia Donțu: Potrivit estimărilor actuale, bugetul politicii agricole a UE ar putea scădea cu 20%, în timp ce plățile directe rămân la fel. Fermierii din Europa de Est, inclusiv România, încă primesc mai puțin. Cum poate fi redus acest decalaj?
Christophe Hansen: „În primul rând, am asigurat că banii care ajung efectiv în buzunarul fermierilor — 300 de miliarde — sunt garantați, acesta fiind minimul absolut. În cazul României, sunt disponibile 15 miliarde pentru agricultură, dezvoltare rurală sau proiecte de coeziune. Banii există.
Dar există și responsabilitatea statului membru. În privința plăților directe pe hectar, am stabilit acum un minim și un maxim, între 130 și 240 de euro — aceasta este propunerea noastră, pentru a reduce diferențele. Această convergență a fost inclusă în calculul plicurilor naționale. România are acum posibilitatea să aloce acești bani sectorului agricol.”
Camelia Donțu: Da, dar România are un deficit bugetar serios, iar fermierii se tem că guvernul nu va avea bani să asigure partea de cofinanțare. Cum vă asigurați că fermierii români nu vor pierde din cauza asta?
Christophe Hansen: „În primul rând, nu tot ceea ce este în propunere necesită cofinanțare. Asta e prima veste bună. În al doilea rând, discuția abia începe — rata de cofinanțare va fi negociată în Consiliu, între șefii de stat și de guvern.
Dar banii există. Dacă România are dificultăți de cofinanțare, poate redirecționa fondurile spre plățile pe hectar sau spre sprijinul cuplat. Există flexibilitate — tocmai pentru că știm că nu toate statele au aceeași situație bugetară. Danemarca, de exemplu, stă altfel decât România. Este important să păstrăm caracterul comun al politicii agricole.
Unii critică faptul că „C” din PAC (Politica Agricolă Comună) s-ar pierde — eu spun că propunerea noastră îl întărește. Pentru că unele state au transferat bani între piloni în funcție de cât puteau cofinanța — și asta a creat diferențe. Acum aliniem instrumentele, menținem structura comună, iar acest lucru face „C”-ul din Politica Agricolă Comună chiar mai puternic.”
Camelia Donțu: Programele de dezvoltare rurală sunt importante pentru fermierii români, dar vor continua dacă nu mai sunt fonduri UE obligatorii și cofinanțare națională puternică?
Christophe Hansen: „În primul rând, să luăm exemplul LEADER. LEADER este dezvoltare rurală nu doar pentru fermieri, ci pentru comunitățile rurale. Aceste programe sunt foarte importante și rămân obligatorii.
Da, Comisia va face recomandări statelor membre când își elaborează planurile naționale și regionale. Caracterul obligatoriu al LEADER se menține. La fel și investițiile non-agricole — cum ar fi conectivitatea în zonele rurale. Dacă un stat vine cu un plan fără aceste măsuri, Comisia nu-l va aproba, pentru că trebuie să-l validăm. Este același mecanism ca acum, cu planurile strategice PAC.
Deci pentru agricultură nu se schimbă semnificativ”.
Camelia Donțu: Și pentru că suntem la Strasbourg — ar trebui alternativele vegetale să poată folosi denumiri precum „burger” sau „cârnați”? A fost o mare dezbatere aici.
Christophe Hansen: „Da, a fost o mare dezbatere. Dar discutam despre prețuri mai bune pentru fermieri și despre simplificare — aș fi preferat să ne fi concentrat pe acele subiecte. Cred că e important ca consumatorul să știe ce mănâncă. Nu ar trebui să impunem nimănui ce să mănânce. Etichetarea trebuie să fie clară, să nu inducă în eroare. Vom discuta acest lucru în negocierile interinstituționale. Trebuie să găsim soluții pragmatice, fără să punem unii împotriva altora. Asta nu este o abordare constructivă.”
Camelia Donțu: Ultima întrebare. Aveți un mesaj pentru fermierii români?
Christophe Hansen: „În primul rând, aștept cu nerăbdare să mă întâlnesc cu ei. Am multe întâlniri și conferințe planificate. Vreau să explic în detaliu propunerea. Este important să vadă oportunitățile. Știu că se plâng de complexitate și birocrație. Ce am pus acum pe masă este, probabil, cea mai simplă variantă de până acum, din punct de vedere administrativ. Cred că există un potențial enorm în această propunere. Trebuie să o explicăm, să lucrăm la ea — și asta fac împreună cu fermierii. De aceea vin în România — pentru a discuta direct cu ei.”
Camelia Donțu: Vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu.
