9 mai 2023 - Ziua Europeană de conștientizare a Accidentului Vascular Cerebral - SAFE STROKE

Unul din 8 pacienți cu accident vascular cerebral (AVC) a avut idei suicidale și riscul de tentavivă de suicid este aproximativ dublu față de cel al populației generale.

Între 20-25% dintre supraviețuitorii unui AVC suferă de anxietate continuă. Aceste rate rămân constante chiar și după 2 ani de la producerea AVC.

Aproape o treime (31%) dintre supraviețuitori dezvoltă depresie în primii 5 ani după AVC, în ciuda faptului că au primit unele forme îngrijire.

Alte efecte psihologice ale AVC includ probleme de dispoziție, sentimente de nesiguranță, psihoză, dezinhibare.

Citește și

România, pe ultimul loc în Europa la numărul de persoane care știu să acorde primul ajutor. Ce propune un proiect legislativ

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Acestea sunt concluziile îngrijorătoare ale unui raport publicat de SAFE STROKE și realizat cu spirjinul King’s College Londra, în care au fost implicați 10.400 de pacienți care au trecut printr-un AVC.

Din păcate, în România, ca și al nivel european, se acordă prea puțină importanță nevoilor psihologice și sociale pe care le are o persoană care supraviețuiește unui accident vascular cerebral.
Raportul reunește, pentru prima dată, cercetarea a peste 80 de nevoi ale supraviețuitorilor cu AVC din Europa. Iar concluzia este că ar trebui să se facă mai mult pentru a răspunde acestor necesități.

Alte concluzii ale raportului:

- O lipsă severă de informații, pregătire și instruire consecventă pentru supraviețuitorii accidentului vascular cerebral și totodată pentru îngrijitorii acestora, petru a-I ajuta sa abordeze cel mai bine nevoile pe termen lung.

- Furnizarea de terapii și sprijin de reabilitare la nivel comunitar este cu mult sub nevoile oamenilor.

- Prevenția secundară nu este suficient abordată.

- Multe dintre sechele, cum ar fi problemele de memorie și de concentrare sau oboseala nu sunt bine înțelese, nu sunt suficient cerecetate și lipsesc serviciile care să le ofere.

- Nevoile îngrijitorilor pacienților cu AVC sunt adesea ignorate de autorități.

- Există prejudecăți legate de nevoile fizice și sociale pe termen mediu și lung.

SAFE STROKE: ‘’Guvernele europene trebuie să urgenteze sprijinirea supraviețuitorilor cu AVC, pentru că o viață salvată este o viață care merită trăită.’’

Prof. Charles Wolfe, King’s College Londra, autor al raportului: ‘’Mulți supraviețuitori cu AVC au raportat despre nevoia de a fi sprijiniți pentru a-și recăpăta mobilitatea și vorbirea pe termen lung și spun că nu sunt ajutați pentru a face față poverii unei accident vascular cerebral, cum ar fi pierderea vederii, incontinența și oboseala.

Documentul arată că cercetările privind nevoile pe termen lung ale supraviețuitorilor unui AVC sunt extrem de limitate și orientate în principal spre nevoile medicale ale oamenilor, fiind aproape ignorate nevoile sociale.’’

Dr. Alina Poalelungi, medic primar neurolog: ‘’Accidentul vascular cerebral reprezintă o problemă globală cu împact asupra sănătății publice, cu importanță socio-economică, fiind o cauză importantă de mortalitate și morbiditate. Totodată, AVC reprezintă prima cauză de dizabilitate fizică și mentală și înseamnă începutul unei noi vieți atât pentru pacient, cât și pentru familia acestuia. Depresia apare în urma modificărilor biochimice de la nivel cerebral, fie imediat după AVC, când pacientul conștientizează deficitul neurologic, fie mai târziu, în timpul neuroreabilitării, îngreunând procesul de recuperare neurologică. Cele mai frecvente simptome sunt: plâns facil, refuzul efectuării ședințelor de recuperare, refuzul alimentației, refuzul tratamentului, negarea diagnosticului, până la gânduri de suicid. Pacienții au nevoie de îngrijire de specialitate, de ședințe cu pasiholog sau chiar tratament antidepresiv. De asemenea, suportul psihologic este necesar și aparținătorilor pacientului. Diagnosticarea precoce, tratamentul adecvat și sprijinul psihologic pot ajuta pacientul și familia acestuia pe noul drum!’’

Andreea Năstase, psiholog: ‘’Degradarea abilităților de comunicare poate avea un impact puternic asupra laturii afective a pacientului. Incapacitatea de a exprima ceea ce dorește și frustrarea că nu este înțeles pot influența negativ prognosticul către o recuperare relativ rapidă. Frecvent, în simptomatologia pacientului post AVC se remarcă anxietatea, împreună cu gândurile intruzive, centrate pe viitor, pacientul fiind blocat într-un scenariu din care nu reușește să vadă soluții. Acesta nu se poate concentra pe soluțiile din prezent, cum ar fi recuperarea motorie.

Din tabloul post AVC fac parte în multe cazuri astenia fizică și psihică și hipersomnia (tendință de somn prelungit). O igienă corectă a somnului, suportul nucleului social și exercițiile fizice pot veni în ajutorul restructurării stărilor pacientului. Dacă acesta nu reușește să găsească în jur o astfel de ancoră este indicat să se apeleze la consiliere psihologică. Pacientul va descoperi modalități de restructurare cognitivă împreună cu psihologul.

Episoadele în care pacientul prezintă halucinații sau delir se încadrează în grupul tulburărilor psihotice. Frecvența și intensitatea acestora pot fi explicate și de nivelul de deteriorare a sistemului vascular. În astfel de cazuri, pacientul poate prezenta și agitație psihomotorie alături de agresivitate verbală sau fizică.’’

Liliana Curea, președinte Asociația ALIA – Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vacular Cerebral: ‘’Pacientul cu AVC se trezește brusc în fața unor provocări majore care îi schimbă viața radical: nu mai poate merge sau nu mai poate vorbi, nu mai poate scrie sau nu mai poate mânca singur. Șocul este unul evident, iar impactul psihologic este extrem de mare. În cele mai multe dintre cazuri, fără un ajutor din profesionist, oamenii se simt stingheri și ajung să se izoleze. Acesta este primul pas către depresie. Din păcate, în România, sprijinul autorităților nu este unul adecvat nevoilor pe care le au supraviețuitorii unui AVC. Practic oamenii sunt lasați să își găsească singuri specialiștii de care au nevoie și să îi plătească din banii lor. Însă prea puțini sunt cei care iși permit astfel de servicii. Totodată nu există nicio îndrumare pentru familiile supraviețuitorilor și, evident, nici sprijin financiar. Concluziile acestui raport sunt sumbre și ar trebui să reprezinte un semnal de alramă pentru cei care au puterea de a lua decizii și de a schimba legislația astfel încât fiecare pacient cu AVC salvat de medici să poată avea o șansă de a duce o viață aproape de normalitate.’’

În fiecare an, în România, peste 60 de mii de persoane suferă un accident vascular cerebral, iar multe dintre ele rămân cu sechele grave.

Asociația ALIA – Asociația Pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral a fost înființată cu scopul de a promova și apăra drepturile și interesele persoanelor care suferă/au suferit un accident vascular cerebral sau care sunt predispuse la un accident vascular cerebral.

Obiectivele noastre sunt însă îndreptate și către ceea ce înseamnă conștientizarea opiniei publice cu privire la prevenirea unui AVC, la recunoașterea acestuia și la înțelegerea pașilor ce trebuie urmați în cazul în care suntem lângă o persoană care suferă un AVC.

STROKE ALLIANCE for Europe este rețeaua lider la nivel European, formată din peste 30 de organizații de sprjinire a pacienților cu accident vascular cerebral. Viziunea SAFE este un viitor mai bun – o Europă în care AVC poate fi prevenit, decesul și dizabilitatea sunt reduse la minimum și fiecare persoană afectată de AVC trăiește cea mai bună viață posibilă.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5