Românii mor de infarct sau AVC la vârste tot mai mici. În țara noastră există o cauză suplimentară față de alte state

Avem un singur spital de recuperare pentru cei care trec printr-o operație pe cord ori care suferă un infarct, deși numărul bolnavilor este extrem de mare. Iar îngrijorător este faptul că vârsta la care apar aceste probleme este tot mai scăzută.

„În ultima gardă am avut pe masă un pacient de 30 de ani cu infarct”, a spus medicul cardiolog Ștefan Busnatu. În străinătate există echipe multidisciplinare dedicate recuperării cardice, iar cei care au nevoie pot rămâne până la două săptămâni în centrele speciale. La noi, oamenii pot sta internați cel mult 15 zile.

Dr. Ștefan Busnatu, medic specialist cardiologie: „Este vorba de o reducere a mortalității de 20-30% la pacienții care trec prin programele de recuperare cardiacă și o reducere de aproximativ de 30% a spitalizării. Deci discutăm de beneficii din punct de vedere al mortalității și al calității vieții și al reducerii costurilor. Avem echipe de oameni care ar putea să facă asta, timpul actual de șapte zile cât este internarea nu se întâmplă mare lucru, pentru că protocoalele europene sunt de șase-12 săptămâni și sunt rambursări pe șase-12 săptămâni pentru recuparere cardiacă. Aceasta este o necesitate și un element care ar trebui optimizat dacă ar fi să vorbim de o misiune a noastră de a face o prevenție pentru pacientul cardio-vascular. Nu reușim în timpul alocat internării în spital și în faza aceea acută să transmitem efectiv toate elementele care sunt necesare pentru educarea pacientului și pentru a-și continua o viață sănătoasă.”

Dr. Ștefan Busnatu, medic specialist cardiologie: „Situația este foarte dramatică la noi în țară. 60% din cauzele de mortalitate sunt cauzate de bolile cardio-vasculare. Două treimi din aceste decese sunt datorate infarctului de miocard și AVC prin înfundarea efectivă a vaselor de sânge. Acum două-trei săptămâni, în ultima gardă de stemi, care sunt gărzile dedicate tratării infarctului de miocard, am avut un pacient de 30 de ani și aș putea spune că nu e cel mai tânăr pacient care a venit pe masa de cateterism cu infarct. Din păcate, media de vârstă ajunge să fie de 45-50 de ani, ceea ce este o mare problemă, ținând cont de faptul că acum 10-15 ani lucrurile se întâmplau pe la 55-60 de ani.”

Citește și

Poluarea cauzează 10% din cancerele din Uniunea Europeană. Cum ar putea fi redusă semnificativ în România

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Liliana Curea: „De ce se întămplă acest lucru?”

Dr. Ștefan Busnatu, medic specialist cardiologie: „Cred că lucrurile se întâmplă pentru că, dacă e să ne raportăm la situația noastră europeană, în principiu când vine vorba de riscul cardiovascular și de riscul la care suntem supuși ca țară, pe lângă factorii de risc tradiționali, care sunt discutați pentru toate bolile, în toată lumea, adică fumat, obezitate, inactivitate fizică, consum exagerat de alcool, un anumit teren genetic, mai avem și componenta ambientală. Adică avem componenta reprezentată de poluare, componenta socială, care începe să devină un factor din ce în ce mai pregnant când vorbimd e debutul unei boli cardiovasculare acute, pentru că stresul generat efectiv de componenta socială și de viața de zi cu zi, ajunge să fie un factor de risc extrem de important. Subsecvent ajungem să avem evenimente cardio-vasculare mai numeroase decât țările din Europa Centrală și de Vest. Zona Vestică a Europei este verde, pentru că au reușit oarecum să ajungă pe o linie de plutire și noi suntem pe o zonă roșie foarte închisă, apropos de un risc cardio-vascular extrem de mare. Cumva pe aceiași factori de risc tradiționali prin expunerea colaterală, riscul unui om din România este de trei ori mai mare decât riscul unui om de aceeași vârstă, dar care este din Germania de exemplu, de a suferi un infarct de miocard. În România avem o concentrare foarte mare pe intervenția la momentul acut. În străinătate, exceptând elementele care țin de educația preventivă, care e la un nivel mai dezvoltat decât în România, se investește foarte mult în prevenția secundară.”

Liliana Curea: „Ce înseamnă prevenție secundară?”

Dr. Ștefan Busnatu, medic specialist cardiologie: „Aici discutăm practic de recuperarea cardiacă a pacientului care trece prin evenimentul cardio-vascular acut. E componenta de comunicare și de înțelegere a pacientului referitor la evenimentul prin care a trecut și care sunt pașii de urmat pe mai departe. S-ar putea pacientul să asculte ce îi zice medicul, dar probabil nu va nțelege și nu va îndosaria foarte bine informația, astfel încât să ajungă să o pună și în practică. Dacă nu stai să interacționezi cu pacientul și să îi explici toate neclaritățile, el când va pleca din spital după infarct, după AVC, va avea niște recomandări generale, dar recomandările personalizate pe care ar trebui să le pună în aplicare pentru a-i reduce la minimum riscul recurenței evenimentului și totodată pentru îmbuntățirea calității vieții, nu vor exista. Și mai e problema bolii care se manifestă. Și dacă vorbim de o boală cardio-vasculară, când discutăm de limitarea pe care o produce, apare o constrângere psihologică la nivelul pacientului care cumva dacă nu e gestionată corespunzător, are tendința să limiteze interacțiunea pacientului cu societatea. Devine mai anxios, mai depresiv.”

Dr. Ștefan Busnatu, medic specialist cardiologie: „Când discutăm de componenta de recuperare cardiacă și de rolul ei, pe lângă partea de optimizare a comunicării și educației medicale oferite pacientului, astfel încât el să-și cunoască foarte bine boala și să știe ce trebuie să facă din punct de vedere al activităților pe mai departe - alimentație, activitate fizică etc, avem partea de activitate fizică supervizată. Aceasta este extrem de importantă pentru întărirea inimii, pentru fortificarea întregului sistem cardiovascular după un infarct și pentru a grăbi procesul de recuparare a mușchiului. După ce i-ai deschis vasul, trebuie să ții cont că totuși teritoriul acela a fost afectat o perioadă, cât a stat înfundat. Dacă nu începi recuperarea rapidă, exstă șanse foarte mari ca teritoriul ori să se recupereze parțial, ori să nu se mai recupereze deloc.”

Liliana Curea: „Pacientul va lua medicamente toata viața după un infarct?”

Dr. Ștefan Busnatu, medic specialist cardiologie: „Bineînțeles. Tratamentul îți asigură patența acelor meșe care se numesc stenturi, care se pun pe vase pentru a ține vasul deschis. Pe de altă parte există medicația de protecție cardiacă, aceasta are beneficiul de demonstrat științific pentru îmbunătățirea a funcției acesteia și aducerea către zone de normalitate.”

Liliana Curea: „Apoi este planul de reabilitare? Cine ar trebui să facă acest plan și să stea atât de mult de vorbă cu pacientul?”

Dr. Ștefan Busnatu, medic specialist cardiologie: „Echipa recuperare cardiacă - aici discutăm de modelele vestice - e multidisciplinară: discutăm de un cardiolog, de un medic de recuperare, un medic diabetolog sau nutriționist, psiholog sau psihiatru și de un kinetoterapeut și asistentă medicală. Cardiologul stabilește niște limite de siguranță pentru pacientul care a trecut prin episodul acut, pe care medicul de recuperare, împreună cu kinetoterapeutul, le utilizează pentru a configra activitatea fizică inițială, progresiv, în funcție de simptomatologie și de evoluția electrocardiografică a pacientului. Pe o perioadă de șase-12 săptămâni se face titrarea progresivă a acestor doze de activitate fizică, astfel încât să ajungi să-l condiționezi. E ca și cum ai face antrenamente cu un antrenor personal, doar că la alt nivel. Se personalizează totodată intervențiile pe zona de nutriție și de psihologie.”

Liliana Curea: „În România există astfel de echipe?”

Dr. Ștefan Busnatu, medic specialist cardiologie: „Există echipe, dar nu pot funcționa pentru că nu avem o reglementare coerentă la nivelul general al domeniului sănătății pentru a orgaiza și structura astfel de programe. Cele mai lungi programe în unitățile medicale care un profil de prevenție sunt de șapte până la 15 zile. Avem un spital dedicat recuperării cardiace la Covasna, unde pacienții ajung să stea spitalizați acolo 15 zile.”

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl