Salcia "energetica": provine din Suedia si arde mai tare decat gazul
Salcia suedeza isi face loc printre culturile noastre de cartofi si sfecla. Nu e comestibila si nici nu are vreun rol decorativ. Dar e foarte buna de pus pe foc, spun cei care au facut deja testul.
Salix viminalis vine tocmai din Suedia si ii priesc zonele reci, cu sol umed. Creste uimitor de repede, 3 centimetri pe zi, fara sa ceara ingrijiri speciale. Iar din lemnul sau se obtine mult ravnita biomasa, un combustibil de mare viitor. Prima cultura de salcie din Covasna e gata sa incalzeasca buzunarele fermierilor.
Oamenii si-au facut repede socotelile. Investitia la hectar nu depaseste 2.000 de euro. Odata saditi, butasii de salcie produc toata viata. Iar in 2 ani cultivatorii pot sa obtina un profit de 2.800 de euro pe hectar.
Costurile sunt mici, munca putina, iar riscurile zero. Planta e rezistenta si nu le da emotii agricultorilor. Din pacate autoritatile nu incurajeaza prin subventii aceasta cultura. Lemnul de salcie se marunteste, apoi rumegusul se transforma in peleti, care se folosesc pentru incalzirea sobelor.
Mai ales ca au aparut clienti si la noi in tara. Langa Sfantu Gheorghe, un complex de sere este incalzit cu biomasa, adica rumegusul obtinut din salcie.
Cultivatorii de salcie suedeza nu se tem de concurenta. Dimpotriva, isi doresc sa aiba tot mai multi aliati, pentru a sustine impreuna plantele energetice.
Romania, alaturi de toate tarile Uniunii Europene, s-a angajat ca pana in 2020 sa foloseasca in proportie de 20% energie regenerabila.
Biomasa, alaturi de centrale eoliene, hidrocentrale si panourile solare - poate fi o solutie.
