Pe timp de criza, unii romani scot bani din .. piatra
Acolo unde natura n-a facut risipa de daruri si nu curg rauri de miere si lapte, uneori compenseaza oamenii, cu multa inventivitate si truda pe masura. Asa se intampla si intr-o asezare din Cluj, ai carei locuitori fac bani frumosi, din piatra.
La nici 20 de kilometri de Cluj, in Vistea, oamenii nu stau cat e ziua de lunga. In atelierele de la marginea satului, unde lucreaza cei mai multi dintre barbati, criza economica pare din alta lume.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Pietrarii din Vistea isi aduc materia prima de la cativa kilometri distanta. Nu-i costa mai nimic si dupa cateva zile de munca, transforma piatra alb-galbuie in produse dorite atat de romani, cat si de straini.
Numai anul trecut, mesterii din Vistea au prelucrat peste 150 de metri cubi de piatra. Au comenzi din toata tara, dar si din Ungaria sau Polonia.
Stefan Bartha, sef de echipa: "In orice caz, daca munceste omul mai mult un pic, poate sa traiasca. Depinde ce pretentii are omul, din ce material, putem vorbi de la 40 de lei pe metrul patrat pana la 350 de lei."
Daca la Vistea banii ies de-a dreptul din...piatra seaca, in Bistrita - Nasaud, banii vin de pe apa. Mai exact din papura care creste la marginea raurilor. Localnicii din Tonciu culeg plantele si impletesc de zor pentru clientii din strainatate. Din mainile lor iese aproape orice.
Rozalia Szekely, localnic: "Fac cos de fructe, cos de paine , palarie si ladite. Vindem aici in Romania si in Ungaria, unde se cumpara mai bine ca la noi."
In Tonciu traiesc aproape o suta de familii si toate au ceva in comun: prelucrarea papurei.
