Lifestyle românesc, în trei decenii de libertate. Cum s-a schimbat viața românilor în ultimii 30 de ani


Ultimul update: Miercuri 25 Decembrie 2019 20:13
Data publicarii: Miercuri 25 Decembrie 2019 18:25
Categorie: Dupa 30 de ani

Vă mai amintiți oare sucul la dozator, hainele aduse din Turcia sau călătoriile cu mașina fără aer condiționat? Astăzi discutăm despre lifestyle și despre cum s-a schimbat viața românilor în ultimii 30 de ani de libertate.

Cum am sărit de la gri și negru la culori vii, de la restricții la libertate totală. Urmează un nou episod al campaniei Știrilor PRO TV „După 30 de ani".

 

Viața e gri în România la sfârșitul anilor '80. Curentul se dă cu porția, la fel și apa atât caldă, cât și rece. Cozile sunt la ordinea zilei, pâinea e pe cartelă, carnea e delicatesă. Cu toate astea, oamenii au apartamente date de regim și locuri de muncă și ani la rând strâng bani la CEC pentru a cumpără o Dacie. În școli și instituții, se poartă uniforme. La televizor, programul durează doar două ore. Cea mai la îndemână distracție e vizita de la unul la altul.

Revoluția din 1989 aduce libertate totală și 23 de milioane de români încep să învețe din mers democrația, chiar dacă nu le este prea clar ce înseamnă și cu ce se mănâncă. În primele zile după Revoluție, ne bucurăm de ajutoarele venite din străinătate.

În cutiile primite și la televizor, românii încep să descopere o lume la care doar au visat până de curând. Setea de informație este uriașă și numărul publicațiilor necenzurate explodează. În fața tonetelor cu ziare se formează cozi, se dezbate liber, se fac planuri de viitor.

După zeci de ani de dictatură, vrem să avem de toate, și consumerismul e cuvânt de ordine. Apar primele consignatii cu marfă de slabă calitate adusă din Turcia. La capitolul „ținute vestimentare”, se remarcă un adevărat amalgam stilistic cu profunde nuanțe de kitsch, care va dăinui peste ani.

Se poartă pantaloni bufanți, șosete albe la costum, iar căciula rusească de blană sau sintetică e un must atât pentru doamne, cât și pentru domni. Apar primele magazine second hand cu marfă adusă din Occident.

Fabricile se închis, apare șmecheria și tupeul

 

Frenezia liberatatii se stinge curând, când fabricile încep să se închidă și oamenii rămân fără joburi și apare un termen total necunoscut până atunci: șomajul. Zeci de mii de români pleacă peste graniță. Leul se devalorizează și fiecare începe să se descurce cum poate.

„Șmecheria” și „tupeul” sunt cuvinte noi, intrate rapid în vocabular. Apar aurolacii, alba-neagră devine sport național, iar românii încep să își poarte cu grijă gențile, pentru că se înmulțesc hoții de buzunare.

Apare dozatorul TEC și toată lumea bea apă cu bule amestecată cu diferite esențe. Curând, sărăcia lovește România și chiar dacă magazinele au marfă în vitrine, românul nu mai are bani s-o cumpere.

Într-o imagine din acele vremuri, se vede cum prețul unei chiftele crește de la 500 la 2.000 de lei, într-un singur an. Oamenii ies în stradă. Degeaba, însă.

Nimic nu pare să funcționeze. Un om moare în centrul Bucureștiului. Este dus la morgă cu autobuzul.

Atmosfera se mai luminează când Michael Jackson concertează pe stadionul Lia Manoliu. După plecarea lui, însă, frigul face ravagii în apartamente.

Românii nu au bani pentru căldură și în multe case caloriferele sunt mai reci decât afară. Își iau șubele gri și ies din nou în stradă.

Apartamente la prețuri de nimic, o nouă Dacie și... McDonald's

 

 

Autoritățile le oferă oamenilor posibilitatea să cumpere la prețuri de nimic apartamentele primite de la comuniști în blocurile gri. Ne plimbam cu noua Dacie Nova sau cu puzderia de mașini second hand aduse din Vest, multe adevărate rable de care occidentalii se bucură să scape. Le luăm noi, dornici să ne plimbam în mașini de firmă.

În 1995, în buricul Capitalei se deschide primul McDonald's din România. La deschidere participa predintele țării. 15 mii de români dau buzna în magazin. Repede, învățăm să mâncăm și shaorma și începem să comunicăm între noi mai întâi prin pager și mai apoi pe telefonul mobil pe care toată lumea îl achiziționează.

UE elimină vizele pentru români. Urmează un exod

 

Abia după 11 de la Revoluție, românii simt ce înseamnă cu adevărat libertatea. Uniunea Europeană hotărâse să elimine vizele pentru români și mulți iau calea Occidentului în căutarea unui trăi mai bun.

În 2003 încep să apară primele semne timide de creștere economică. Băncile, apărute la parterul blocurilor că ciupercile după ploaie, acordă credite fără să mai ceară giranti, scad dobânzile. Începe să se consolideze clasa de mijloc.

Dar apar și manelele, tricoul mulat, lanțul la gât și români care fac bani din nimic.

Între 2004 și 2007, România cunoaște mult așteptatul boom economic. Nu pentru că am fi mai harnici acasă, ci datorită miliardelor de euro pe care le trimit în țară milioanele de români plecați la muncă afară, care își lasă acasă copiii în grijă bunicilor și rudelor.

În 2006, Mall-urile și supermarketurile se deschid unul după altul și iau mințile românilor, iar vânzătorii din Vest își depășesc cu mult planurile de vânzări. Crește puterea de cumpărare și, odată cu ea, nivelul de trăi. Scăpăm de armată.

Boomul imobiliar scapă de sub control

 

Cresc prețurile terenurilor și ale caselor. Odată cu intrarea în Uniune, bumul imobiliar scapă de sub control. Se construiește haotic, fără reguli, iar românii plecați afară își clădesc aici case uriașe, de cele mai multe ori, de un kitsch absolut. Culoarea preferată pentru mai toate casele este portocaliul. Începem să ne mobilăm locuințele cu lucruri de proastă calitate, mult din plastic, multe second hand, aduse din Vest.

Fără nicio educație financiară, romanul se îndatorează la banca pe zeci de ani.

Pe credit sau cu bani de la saltea, romanul începe să petreacă în concedii la ultra all-inclusive la vecinii bulgari, la greci sau la turci. Începem să trăim bine.

În lipsa autostrăzilor, se devolta transportul aerian, apar cursele low cost și călătorim peste tot în lume.

Criza economică lovește România

 

 

2009, criză economică ne lovește că un dus rece. Iar românul începe din nou să aibă probleme. Mulți nu mai reușesc să își achite creditele mult prea mari. Strâns cu ușa, romanul îl descoperă la propriu și la figurat pe Arsenie Boca.

Salvarea vine din tehnologie. România ajunge un adevărat Silicon Valley, firmele de IT își deschid sedii la noi, apar micii investitori, românii încep să folosească fondurile europene, se deschid afaceri mai mari sau mai mici. Toate acestea înseamnă locuri de muncă, un trăi mai bun. Apar multinaționalele, apar corporatiștii. Începem să ne revenim din criză.

Dar avem în continuare aproape două milioane de locuințe cu toaletă în curte. Boom-ul imobiliar lovește din nou și începem din nou să construim haotic, apar cartiere în mijlocul câmpului, dar apar și case ridicate cu bun gust, gândite de arhitecți, iar în unele locuri începem să punem în valoare construcțiile istorice.

Societatea civilă se trezește, după decenii de amorțire

 

În ultimii ani, societatea civilă se trezește. Românii ies în stradă, își cer drepturile și încep să le ceară politicienilor socoteală pentru felul în care conduc țara. Apar ONG-uri care ajută în diferite domenii, se deschid librării, sunt organizate târguri de carte.

România ajunge gazdă pentru festivaluri de muzică organizate fix că în Occident. Din păcate, viața încă nu este tocmai roz aici și în fiecare an sute de mii de români pleacă.

La 30 de ani de la Revoluție, românul încă își caută calea și încă învață ce înseamnă libertatea și cum trebuie trăită democrația.

Devenim conștienți de drepturile noastre, le cerem socoteală politicienilor pentru felul în care ne conduc și începem, timid, să ne implicăm în viața cetății.

Iar toate acestea sunt semne că societatea românescă e pe cale să se maturizeze.

VIDEO PROTVPLUS.RO