Dezastrul din transporturi, la 30 de ani de la Revoluție. România începe să fie scoasă de pe harta rutelor internaționale

Însă până acum fără nici un rezultat. România este una dintre țările europene cu cele mai slab dezvoltate rețele de transport.

Asta deși, după intrarea în Uniunea Europeană, am avut la dispoziție miliarde de euro ca să facem drumuri și căi ferate mai bune și mai rapide.

S-a dezvoltat, în schimb, transportul aerian. Anul trecut, în România au fost peste 20 de milioane de pasageri. Urmăriți un nou episod din campania Știrilor PRO TV „După 30 de ani".

Citește și

De la Pactul de la Varşovia la NATO. 30 de ani care au schimbat faţa României

La Revoluție doar 50 din 1.000 de români au mașină. Suntem mult sub polonezi, unguri sau bulgari la acest capitol. Benzina se dădea la rație: 20 de litri pe lună. Iar în weekenduri se circulă alternativ, în funcție de numărul de înmatriculare: par sau impar. Pentru o Dacie așteptai cinci ani, Aro-ul se cumpără doar cu aprobare de la partid.

Iar Trabantul, Lada și Skoda erau cele mai răspândite mărci din import. Aveam, în schimb, o rețea feroviară extinsă și bine întreținută, moștenită din perioada interbelică și modernizată de comuniști. Pe principalele magistrale, trenurile goneau cu peste 120 de kilometri pe oră. Comuniștii termină autostrada București -Pitești, o încep pe cea spre mare și construiesc

Transfăgărășanul în mai puțin de patru ani.

Porturile Dunărene sunt funcționale. Iar Canalul Dunăre - Marea Neagră este cea mai mare investiție a regimului Ceaușescu - peste 2 miliarde de dolari.

Iar România are una dintre cele mai mare flote comerciale din lume.

Traian Băsescu, primul mandat de ministru al Transporturilor, în 1991

În 1991 Traian Băsescu își începe primul mandat de ministru al Transporturilor. Modernizează drumurilor naționale, dar va rămâne celebru pentru declarația că România nu are nevoie de autostrăzi. În mandatul sau de ministru a fost vândută flota României.

În 1991 pornim la drum cu 6.500 de vagoane de călători și 4.400 de locomotive. Între timp, CRF-urile au fost căpușate, vândute pe nimic și prost administrate. Astăzi, avem de trei ori mai puține vagoane și locomotive. Iar viteza medie pe calea ferată este de trei ori mai mică decât în timpul comunismului.

Încă circulă automotoare fabricate în timpul Războiului Mondial. Săgețile Albastre, cumpărate în timpul guvernării Năstase, sunt ultimele trenuri noi intrate în parcul CFR.

Cel mai grav accident aviatic din istoria aviației române, în 1995

Pe 31 martie 1995, se întâmplă cel mai grav accident din istoria aviației române. Cursa TAROM 371 care zbura de la București la Bruxelles, se prăbușește la doar trei minute de la decolare în apropierea localității Balotești. Nu există supraviețuitori. 61 de oameni pier.

Dacia Nova, 100% românească

La finalul anului, cu mare tam tam, este prezentată publicului Dacia Nova. Concepție și realizare 100% românească.

Românii prind și gustul mașinilor de import. În 1995 întră pe piață Daewoo Cielo, urmat de Matiz și Espero. Mașină devine simbol de statut social. După intrarea în UE începem să cumpărăm la greu mașini second hand din vest și ne transformăm în cimitirul de mașini al Europei.

Scandalul Bechtel

În 2003 guvernul Năstase da companiei Bechtel, fără licitație, contractul autostrăzii Transilvania.

Ajungem să plătim 1,3 miliarde de dolari pentru 52 de kilometri realizați și într-un final reziliem contractul. Proiectul nu este finalizat nici astăzi, iar varianta originală a contractului s-a pierdut.

Tarom devine operator regional

În 2004 Tarom renunta la cursele spre New York, Chicago, Beijing și Bangkok și se transformă într-un operator regional. În același an se înființează Blue Air la București și Wizz Air la Budapesta.

În următorii ani, low cost-urile vor transporta milioane de români în Europa. Iar cursele interne vor deveni o alternativă pentru tren sau mașină. În paralel, se inmultuesc cursele internaționale pe aeroporturile din provincie. În 2018, în România au fost peste 20 de milioane de pasageri.

Fiecare guvern discută despre autostrăzi, dar nu face nimic

Încep discuțiile pentru realizarea autostrăzii Comarnic Brașov în parteneriat public privat. Și atât. Guvern după guvern, ni se promit sute de kilometri de autostradă și traversarea Carpaților, fără rezultat.

Promisiuni deșarte. DN1 și Valea Oltului se transformă în parcări imense în weekenduri și de sărbători. În 30 de ani s-au făcut doar 828 de kilometri de autostradă și nu s-au traversat Carpații cu o autostradă. Multe alte drumuri naționale au fost însă modernizate și se circulă pe ele mult mai bine decât în anii 90.

Podul de la Grădiștea se prăbușește în timpul inundațiilor din 2005. Face parte din coridorul IX feroviar. N-a fost reparat nici până astăzi. Vechiul pod a fost vândut la fier vechi.

2007: România intră în UE

În 2007 se deschid porțile Uniunii Europene. Avem miliarde de euro la dispoziție să ne facem drumuri și căi ferate, dar nu știm să-i accesăm.

În 2008 se termină studiul de fezabilitate pentru Autostrada Sibiu - Pitești. Lucrările încep timid 10 ani mai târziu și... nu se știe când vor fi gata.

În 2012 se da în trafic tronsonul Cernavodă - Constanța. La 25 de ani de la demararea lucrărilor, circulăm, în sfârșit, pe autostradă de la București la Constanța. Drumul spre mare se scurtează de la 4 la 2 ore.

În 2013 se deschide podul Noua Europa dintre Calafat și Vidin.

Minunea inginerească a fost gândită pe vremea când Iugoslavia era în război și Europa căuta o ruta ocolitoare din Turica spre Europa de Vest. Între timp, Serbia și Bulgaria și-au dezvoltat autostrăzile, iar România riscă să fie exclusă de pe harta internațională a transporturilor.

Pe 14 noiembrie 2014, cu două zile înainte alegerilor, Victor Ponta inaugurează tronsonul de autostrada Orăștie-Sibiu.

Nouă zile mai târziu, apar fisuri în asfalt. Autostrada începe să o ia la vale. O porțiune este demolată și refăcută de la zero.

Ajungem să inaugurăm autostrăzi de doar trei kilometri. Dar avem parte de amânări până și în ziua inaugurării.

România, rușinea Europei la autostrăzi

Avem cei mai puțini kilometri de autostrada din europa raportat la numărul de locuitori. Lucru care se vede cu ochiul liber pe orice hartă. Transilvania este din ce în ce mai bine conectată. În schimb, Moldova nu are niciun metru de autostradă, iar oamenii ies în stradă să protesteze.

La 30 de ani de la Revoluție, Bucureștiul rămâne singura capitală europeană fără o centură modernă, iar România începe să fie scoasă de pe harta rutelor internaționale de transport. Drumul de la București la până la Granița de Vest e mai scurt, dar durează în continuare nepermis de mult.

Articol recomandat de sport.ro

Lovitură de teatru după finala nebună de la Cupa Africii! Senegal poate rămâne fără trofeu