Mitul colagenului din suplimente. Ce se întâmplă în realitate în organism și cum distrugem colagenul natural

×
Publicitate

Găsim colagen peste tot: în vasele de sânge, în articulații ori în piele. Este structura care face țesuturile ferme.

Dar colagenul din suplimente alimentare, odată consumat, nu ajunge direct în structurile corespunzătoare din organism, așa cum suntem tentați să credem.

Colagenul din suplimente, din șorici ori din supa de oase înseamnă fragmente de proteine. Organismul le folosește unde are nevoie. El este singurul care decide dacă face din ele colagen sau alte structuri noi. Ca să demonstrăm aceste informații, avem nevoie de biochimia proteinelor.

Prof. univ. dr. Ștefan Voicu, Facultatea de Inginerie Chimică și Biotehnologii: „Dacă mănânci carne cât propria ta palmă, îi dai organismului câte proteine are nevoie. Sau, dacă mâncăm cu cap pește, chiar îi dăm tot ce are nevoie.”

În lipsa proteinelor din pește, carne, ouă ori lactate, apare malnutriția.

Conf. univ. dr. Cristina Căpușă, medic primar nefrolog: „Malnutriția, nutriția proastă, nu înseamnă că slăbești, ci că, în interior, celulele și țesuturile nu mai primesc ce au nevoie. Malnutriția nu e neapărat ceva ce se vede cu ochiul liber. Poți să ai malnutriție fără să fii piele și os.”

Proteinele din hrană conțin „cărămizi”. Se numesc aminoacizi. Doar peștele, carnea, oul și lactatele conțin toți aminoacizii de care are nevoie organismul uman ca să trăiască. De aceea, produsele de origine animală au așa-numitele proteine complete.

Pielea, vasele de sânge, mușchii, oasele ori articulațiile umane conțin proteina numită colagen. Este structura de rezistență. Dar nu înseamnă că, dacă luăm cantități mari din suplimente alimentare, de exemplu, le vom transforma în colagen uman.

Prof. univ. dr. Ștefan Voicu, Facultatea de Inginerie Chimică și Biotehnologii: „Colagenul e sintetizat de organism și atât. Noi putem să mâncăm colagen, dar nu ne folosește. Fiind o proteină, odată intrată în stomac, organismul o vede ca pe o proteină și se comportă ca atare: o fragmentează, iar mai departe face cu ea ce are nevoie — poate să fie orice.”

Nu colagenul pe care îl mâncăm se duce la piele sau articulații. Nu avem cale biologică și nici biochimică pentru asta!

Cum distrugem colagenul din organism? Pe cel din piele, îl rup razele ultraviolete. Fumatul are același efect. Colagen găsim și în jurul vaselor de sânge. Odată ce crește glicemia, colagenul devine lax. Îl distruge zahărul prea mare din sânge. Ne explică membra Academiei Române de Științe Biologice, acad. dr. Anca Sima.

Acad. dr. Anca Sima, Institutul de Biopatologie Celulară: „Colagenul e o proteină foarte interesantă, ca o sfoară cu multe fibre împletite. E rezistența noastră. Când se atașează glucoza de el, nu mai ai fibră de colagen, ai niște mici sforicele care stau răspândite. Ăsta e un exemplu de rău pe care l-ar face glucoza.”

Aceasta este îmbătrânirea precoce determinată de diabet.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko
FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko
Citește și...
Legătura ascunsă dintre hipertensiune și ficatul gras. Semnele care pot anunța boli cardiovasculare

Hipertensiunea netratată afectează ficatul. Și invers, odată ce ficatul e afectat, apar mai repede boli cardiovasculare. Inclusiv hipertensiune.

Mișcarea nu arde kilograme, ci schimbă metabolismul: secretul real al unui corp sănătos

  Nu consumăm caloriile semnificativ, prin sport. Dar activitatea fizică face schimbări metabolice, care duc la pierderea grăsimii.

Radonul, inamicul tăcut din casele noastre. Medicii avertizează asupra riscurilor pentru sănătatea pulmonară

Radonul – inamicul tăcut care ne poate îmbolnăvi în propriile case. Nu-l vezi, nu-l miroși, nu-l simți.

Recomandări
Politico: Europa ezită să acţioneze, în ciuda intensificării atacurilor hibride ruseşti. Kremlinul testează limitele NATO

În ciuda intensificării atacurilor Rusiei asupra infrastructurii critice europene şi a fabricilor de armament, ţările NATO rămân reticente în a lua măsuri dure imediate care ar putea provoca Kremlinul, scrie Politico.

MApN: Drone detectate în apropierea graniţei cu România. Două avioane F-16 au fost trimise să monitorizeze zona

Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naţionale a detectat marţi dimineaţă mai multe ţinte aeriene în Ucraina, în apropierea graniţei cu România, a informat Ministerul Apărării Naţionale.

Cum ajung urșii să trăiască tot mai aproape de casele din România. Puii, crescuți tot mai des lângă oameni

Cercetătorii spun că ursoaicele învață de mici să își crească puii lângă sate și orașe.