Mâncatul rapid duce la haos digestiv. Explicațiile medicilor privind obiceiurile alimentare
Când mâncați, încercați să nu vă uitați la telefon, să nu munciți și nici să nu vă grăbiți.
În caz contrar, este foarte simplu să apară haosul în complicatul sistem digestiv, iar primul semn este balonarea.
Nu mâncați, dacă nu puteți să stați liniștiți la masă. Aceasta deoarece între creier și sistemul digestiv găsim o legătură strânsă. Și fructele trebuie consumate tot la masă și tăiate în felii.
Mulți credem că vom câștiga timp dacă mâncăm rapid un covrig, în loc să stăm la masă. Așa ajungem să ronțăim toată ziua stând comod, pe scaun la serviciu. Însă aceste obiceiuri ne inflamează organismul.
Prof. univ. dr. Laura Iliescu, medicină internă Institutul clinic Fundeni: „E de ajuns să îți dai seama că te balonezi imediat după ce mănânci, îți dai seama că ceva s-a întâmplat acolo.Se asociază și colonul iritabil care deranjează cel mai mult, fie balonarea care apare din cauza acestei microbiote, care e afectată”.
Tot organismul, dar și bacteriile din intestine vor 3 mese pe zi, spațiate în timp. Între ele - apă. Nu știu ce să facă, dacă sunt bombardate cu mâncare. Nu le plac nici sucurile dulci, pline de zahăr.
După masă, totul pică greu? Ne gândim că ne salvează medicamentele anti-acid, care produc bacteriile rele în intestine. Și produc, din nou, inflamație, ne spun medicii.
Inflamația activează celule periculoase, așa-numitele celule stelate ale ficatului. Nu lasă tocmai ficatul - adică principala uzină de energie a organismului - să producă energie. Acesta e ficatul gras.
Înseamnă haos în complicatul comportament alimentar.
Prof. univ. dr. Laura Iliescu, medicină internă Institutul clinic Fundeni: „Până la a ne speria că nu facem ce nu trebuie, trebuie să înțeleg că jumătate de oră activitate fizică pe zi. Mănânc regulat și divers și nu în cantitate mare, asta trebuie să fac. Și să iți facă plăcere, nu mănânci pe jumătate de masă, în timp ce înveți, faci programări, duci copilul la meditații”.
Creierul controlează comportamentul alimentar. Avem neuroni, care stimulează pofta de mâncare. Și neuroni, care o opresc.
Hormonii - produși de stomac, pancreas, intestin ori țesutul gras - trimit și ei semnale, permanent, către creier. Avem așadar în organism un sistem perfect de informații. Pe care îl putem distruge însă fără mișcare și cu prea multe doze de mâncare pe zi. O doză poate fi un covrig, de exemplu sau un suc dulce băut dintr-odată.
