Intervenția care reduce riscul de AVC. Specialist: Mulți pacienți au probleme din cauza stilului de viață nesănătos
Accidentul vascular cerebral este una dintre principalele cauze de mortalitate și dizabilitate, iar una dintre cele mai frecvente cauze ale acestuia este îngustarea arterelor carotide, două dintre principalele vase care transportă sângele către creier.
Atunci când aceste artere sunt afectate de ateroscleroză, fluxul de sânge poate fi redus sau blocat de un cheag, crescând semnificativ riscul de AVC.
Medicul Răzvan Radu, specialist neurologie și cu competență în neuroradiologia intervențonală explică ce duce la blocarea arterele carotide și cum se poate rezolva probleme miniminvaziv.
Dr. Răzvan Radu, neurolog, compentență neuroradiologie intervențională: „Creierul este irigat de patru vase mari: două artere carotide în față și două artere vertebrale în spate. Majoritatea accidentelor vasculare apar în teritoriul carotidian, deoarece carotidele asigură cea mai mare parte a fluxului de sânge către creier. La nivelul carotidei se pot depune plăci de ateroscleroză care îngustează vasul sau se pot rupe, favorizând formarea unui cheag care poate ajunge în creier.
Problemele carotidiene pot apărea chiar și la 40–50 de ani, mai ales la fumători, persoane sedentare, cu obezitate, diabet sau istoric familial de boli cardiovasculare. De regulă, stenozele semnificative apar mai frecvent după vârsta de 60–70 de ani. Tratamentul de bază este cel medicamentos. Acesta include controlul colesterolului, tensiunii arteriale, diabetului și al altor factori de risc.
Pe lângă tratamentul medicamentos, există două opțiuni intervenționale: chirurgia clasică și intervenția endovasculară, prin stentare. Stentarea este o metodă minim invazivă, care a evoluat foarte mult în ultimii ani și are rezultate excelente în prevenția accidentului vascular cerebral. După stentare, pacienții urmează pentru o perioadă limitată o dublă terapie antiagregantă, iar pe termen lung continuă tratamentul pentru prevenția bolii aterosclerotice. Procedura este bine tolerată, necesită o spitalizare scurtă și se efectuează, de regulă, fără anestezie generală. Prin tratament corect și monitorizare atentă, riscul de accident vascular cerebral poate fi redus semnificativ, cu până la 50–60% pe termen mediu și lung.
Reporter: „Accidentul vascular cerebral poate fi prevenit nu doar prin stentarea carotidelor înfundate, nu?”
Dr. Răzvan Radu: „Se estimează că un procent semnificativ din accidentele vasculare cerebrale ar putea fi prevenit dacă populația ar adopta un stil de viață sănătos și ar merge regulat la medic pentru identificarea și monitorizarea factorilor de risc. În majoritatea cazurilor, accidentul vascular cerebral nu apare întâmplător. Există situații rare, precum anumite boli autoimune sau malformații vasculare, dar cei mai mulți pacienți ajung la un AVC din cauza unui stil de viață nesănătos.
Principalii factori de risc includ sedentarismul, obezitatea, alimentația necorespunzătoare, hipertensiunea arterială necontrolată, fumatul și consumul de alcool. Acești factori duc la afectarea vaselor de sânge de la nivelul gâtului, creierului și inimii, crescând riscul de formare a cheagurilor. De cele mai multe ori, cheagurile se formează la nivelul vaselor de la gât, la nivelul inimii sau chiar direct în vasele intracraniene.
Mișcarea este fundamentul prevenției accidentelor vasculare cerebrale și al infarctului miocardic. Activitatea fizică nu înseamnă neapărat sport de performanță, ci și plimbări regulate, mai alerte. Sedentarismul trebuie evitat. Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante măsuri, deoarece fumatul își acumulează efectele în timp și crește semnificativ riscul de boală cardiovasculară, mai ales după vârsta de 50 de ani.
Alimentația este, de asemenea, esențială. Este important să reducem consumul de sare și să evităm alimentele procesate. Recomand consumul de alimente gătite acasă, carne preparată simplu, legume și fructe proaspete. Cu cât mâncăm mai puține produse ultraprocesate și fast-food, cu atât starea generală de sănătate va fi mai bună”.
Reporter: „Hipertensiunea arterială este adesea diagnosticată târziu, pentru că nu doare. Cu poate afla o persoană că este hipertensivă?”
Dr. Răzvan Radu: „Recomand ca fiecare persoană să meargă cel puțin o dată pe an la un control medical. Tensiunea arterială trebuie măsurată corect, iar dacă valorile sunt crescute, acest lucru trebuie tratat ca un semnal de alarmă. După vârsta de 50 de ani, este util să avem un tensiometru acasă și să ne măsurăm tensiunea periodic. Controalele de rutină sunt foarte importante pentru evaluarea colesterolului, a riscului de diabet și a altor factori de risc cardiovascular. Hipertensiunea, colesterolul crescut și glicemia mare afectează vasele de sânge, iar tratate din timp pot fi ținute sub control cu un număr redus de medicamente, asociate cu un stil de viață sănătos”.
Reporter: „Mulți pacienți întrerup medicația atunci când se simt bine. Este greșit?”
Dr. Răzvan Radu: „Dacă colesterolul scade după administrarea unei statine, acest lucru se întâmplă datorită medicamentului, nu pentru că problema a dispărut. La fel se întâmplă și cu diabetul sau hipertensiunea. Aceste afecțiuni necesită tratament constant, pe termen lung”.
Sursa: Pro TV
Etichete: avc, medic, sanatate, accident vascular cerebral,
Dată publicare:
30-12-2025 09:35
