Hainele ajunse la groapa de gunoi dezvoltă compuși periculoși, care persistă milioane de ani. Cum se produce degradarea

Ne plângem de poluarea făcută de mașini ori de centralele termice. Dar unii dintre cei mai periculoși produși sunt descărcați în aer de hainele arse. O parte însemnată din deșeurile care ajung la groapa de gunoi, înseamnă textile. Produșii chimici arși, prezenți în haine vechi de exemplu, se degradează în... natură în câteva milioane de ani.

De anul acesta, avem obligația că colectăm separat textilele și, separat, să le dăm la reciclare.

Hainele nu se aruncă la tomberon, laolaltă cu resturile de hârtie și plastic. Vor fi arse și vor polua cu compuși foarte periculoși aerul, pe care îl respirăm. Ne explică expertul în biochimie Ștefan Voicu.

Prof. univ. dr Ștefan Voicu, Facultatea de inginerie chimică și biotehnologii: „Se ard haine. Acolo este o nenorocire, una e să arzi lemn și una să ard haine. Dacă ardem haine, avem azot, coloranți, sulf. Din start, în procesul de ardere se formează oxizi ai tuturor acestor materiale, toți oxizii.”

Oxizii sunt unii dintre cei mai periculoși compuși din aerul respirat. Nu pot fi combătuți. Cele mai periculoase sunt hainele impermeabile – duse la groapa de gunoi. Conțin compuși cu fluor.

Prof. univ. dr Ștefan Voicu, Facultatea de inginerie chimică și biotehnologii: „Compușii cu fluor au fost folosiți de-a lungul timpului ca acoperiri la tigăi. Azi sunt folosiți pentru haine să le facă impermeabile. Acești compuși polifluoralchilați au rezistență în natura câteva milioane de ani pentru că așa au fost ei creați- să aibă rezistență. Dacă nu îi putem degrada în laborator, e clar că nu îi poate degrada nici natura. Nu are cum! De câțiva zeci de ani suntem prizonierii propriei comodități.”

95% din deșeurile textile pot fi reutilizate și purtate din nou.

Mădălina Corciu, Asociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile: „Este important ca aceasta să se facă astfel încât să se poată prelungi durata de viață a produselor. Reutilizarea și reciclarea sunt prioritare.”

De la 1 ianuarie, primăriile trebuie să pună la dispoziție containere speciale pentru reciclarea produselor textile. Ele au început să apară în unele localități din țară și sectoare din Bucureşti. Dar procesul este deocamdată timid. În plus, în România, nu există centre de reciclare pentru haine.

Hainele vechi au putut fi preluate până acum de câteva magazine. Și încă pot fi preluate în orice mall. Magazinele declară că, pe cele încă purtabile, le dau spre vânzarea second hand. Iar hainele deteriorate se duc spre fabrici din exteriorul tării, să fie transformate în lavete.

160 000 de tone de haine sunt aruncate în România. Auncate la tomberon, deci arse apoi, cresc poluarea aerului. Compușii rezultați, din aer, nu pot fi preluați de copaci, asemenea dioxidului de carbon. 

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”