Localitatea din România care nu poate scăpa de poluare. Oamenii au ajuns în culmea disperării
O comună de la poalele munților Făgăraș nu poate scăpa de poluare, motiv pentru care ar putea fi organizat un referendum local.
În judeţul Braşov ar putea fi organizat un al treilea referendum local în mai puţin de patru ani - după cel de la Codlea, din septembrie 2021, pe tema centurii ocolitoare, şi cel de la Dumbrăviţa, din 2022, privind demiterea primarului - existând şanse ca locuitorii din comuna Ucea să fie chemaţi la urne imediat după alegerile locale pentru a se pronunţa în privinţa dării în funcţiune în localitate a unei staţii de biogaz ce ar urma să folosească materie primă de natură animală, potrivit unui reportaj realizat de Agerpres.
Hala şi instalaţiile au fost realizate în urmă cu 14 ani, pe platforma unei fabrici de produse din carne, care ar fi folosit staţia de biogaz pentru producerea energiei necesare pentru consumul propriu şi ar fi urmat să utilizeze, ca materie primă, deşeurile rezultate din activitatea proprie şi unele de natură vegetală.
Firma a intrat însă în insolvenţă şi staţia de biogaz a fost vândută unui nou proprietar, Waste Energy Trading, din judeţul Bacău. Staţia nu a fost niciodată pusă în funcţiune de către vechiul proprietar, cu toate că acesta obţinuse o autorizaţie integrată de mediu pentru a putea produce biogaz.
Oamenii din comună sunt împotriva proiectului
Locuitorii din comună sunt împotriva acestui proiect, fiind preocupaţi de faptul că viitoarea staţie de biogaz va polua aerul, mai ales că, după cum au afirmat unii dintre ei pentru Agerpres, nu au primit lămuriri despre ce se va întâmpla acolo. Principala întrebare pentru localnici este ce materie primă va fi folosită şi de unde va proveni aceasta, deoarece li s-a spus că, zilnic, în comună vor veni tir-uri încărcate cu tone de resturi de animale şi produse din carne.
"Am înţeles că această firmă vrea să vină pe zi cu 70 de tone de deşeuri provenite din supermarketuri. Ei spuneau că (deşeurile - n.r.) sunt din zonă, dar noi nu avem foarte multe supermarketuri. Vor aduce din toată ţara. Vă daţi seama, 70 de tone! Dar ei nu au nici unde să le depoziteze. Ei spun că vor construi nişte depozite. Ce ştim noi la ora actuală este că această staţie nu are apă, nu are curent, nu are canalizare. Oamenii sunt nemulţumiţi pentru că vor aduce deşeuri de animale. Noi am avut 60 de ani combinatul în zonă. Când eram copii, nu puteam să ne scăldăm în pârâul din sat. După aceea, au venit americanii (companie din domeniul pharma - n.r.). Acum, dacă mai vin şi ăştia... (...) Nu suntem de acord, încercăm să-i blocăm cât putem", a spus Marius Predişor din Ucea.
"Am lucrat la combinat 40 de ani şi sunt sătulă de gaze. Vreau aer curat, nepoluat. Soţul meu a fost la întâlnire, ei au explicat, dar, în tot cazul, nu e pentru culturi, nu e pentru atmosferă, nu e pentru noi", a afirmat o altă localnică, ce doreşte să rămână anonimă.
După cum reiese dintr-un document ce le-a fost prezentat participanţilor la dezbaterea publică organizată de Agenţia de Protecţia Mediului Braşov, în cadrul procedurii legale pentru obţinerea autorizării, firma din Bacău vrea, de fapt, să obţină o revizuire a autorizaţiei integrate de mediu existentă, mai ales că staţia de biogaz a Waste Energy Trading figurează, în continuare, pe aceeaşi adresă cu firma de produse de carne.
Conform primarului comunei Ucea, Adrian Grovu, firma are nevoie de reautorizare de mediu, şi nu de o revizuire a vechii autorizaţii, însă un prim impediment în obţinerea acesteia este tocmai faptul că este "gard în gard" cu abatorul firmei de produse de carne.
Ce nereguli s-au găsit la stația de biogaz
"Ei merg pe autorizarea veche. (...) După normativele europene, nu poţi avea la aceeaşi adresă o unitate care produce pentru consumul uman şi o altă unitate care nu este pentru consumul uman. Problema este foarte delicată acolo, pentru că nu poţi opri muştele, păsările, rozătoarele, care migrează din staţia de tratare a biogazului în abator. Doamne fereşte să se întâmple ceva, că ne bagă în puşcărie pe toţi", a afirmat primarul din Ucea.
Potrivit acestuia, noul proprietar al staţiei de biogaz nu a realizat racordarea la reţeaua de apă şi nu are acces, aşa cum cere legea, dintr-un drum public.
"Ei nu vor primi niciodată autorizare DSVSA, pentru că (...) sunt gard în gard cu abatorul, care este autorizat inclusiv intracomunitar şi nu ai voie să procesezi în aceeaşi locaţie SMC-uri. Ei au contract cu o firmă şi tot ce se confiscă sau expiră în supermarketuri vine la ei. Plus, tot ce înseamnă resturile din abatoarele din toată ţara şi de la spitale. Nu ştim ce înseamnă asta, probabil resturi alimentare, dar aşa au zis. Oricum, ei au spus 70 de tone ca fiind capacitatea maximă, însă sterilizatorul e de doar 3 tone", a adăugat primarul Grovu, menţionând că prima casă se află la o distanţă de 470 de metri de amplasamentul staţiei de biogaz.
Acesta a susţinut că ştie că "oamenii nu sunt de acord" şi că ia în calcul inclusiv organizarea unui referendum, pe care l-ar fi vrut odată cu celelalte alegeri.
La rândul său, prefectul Braşovului, Mihai Cătălin Văsii, a precizat pentru că un referendum nu se poate organiza la Ucea în paralel cu alegerile locale şi, cu siguranţă, nu va avea loc înainte de acestea.
"Intenţia autorităţilor locale din Ucea este de a declanşa un referendum care să aibă ca obiect interzicerea acestei staţii de biogaz în localitate. Discuţiile s-au purtat despre când se poate organiza acest referendum şi în ce condiţii. Se poate organiza din momentul în care se întrunesc condiţiile necesare, sunt strânse semnăturile necesare", a precizat prefectul de Braşov.
În afară de referendum, locuitorii din Ucea mai au la dispoziţie şi calea petiţionării şi, ca ultimă soluţie, instanţele de judecată.
Deputata Ana Loredana Predescu a strâns deja câteva zeci de semnături pe o petiţie din partea locuitorilor din Ucea, pe care intenţionează să o depună personal la APM Braşov.
"Textul petiţiei e redactat de un avocat specializat pe mediu, care ne-a spus că, în orice situaţie, ne poate asista şi în instanţă, pentru că există şi o acţiune juridică a comunităţii, a cetăţenilor. Eu aşa am înţeles de la jurişti: dacă locuitorii nu vor şi demonstrează că nu vor, nu se poate face. Cetăţenii mi-au spus: ce să mai facem, că li s-a dat deja autorizaţie (...), iar eu le-am spus: păi nu e aşa, dumneavoastră, cetăţenii, sunteţi cheia acestei probleme", a afirmat Ana Loredana Predescu.
