Gustul „bogat, cremos și savuros” în locul dietelor stricte. Produsele funcționale cuceresc consumatorii

×
Codul embed a fost copiat

Consumatorii aleg gustul și aroma în locul dietelor stricte. Produsele funcționale și gustările rapide câștigă teren, în timp ce sustenabilitatea și mesele clasice pierd popularitate.

Produsele funcționale promit beneficii pentru sănătate dincolo de simpla nutriție.

Așa cum schimbăm hainele, mobila sau mașinile, se schimbă și alegerile alimentare. Dacă în anii trecuți sustenabilitatea și dietele restrictive dominau discursul public, anul acesta direcția de consum este dictată de gustări, arome intense și alimente cu beneficii funcționale, în timp ce consumul de alcool și preparatele de origine vegetală pierd teren.

În 2025, tendințele din industria alimentară trec printr-o transformare accelerată. Care este noua modă la mâncare?

Produsele funcționale domină piața

Produsele funcționale, care promit beneficii pentru sănătate dincolo de simpla nutriție, sunt în plină expansiune. De la cafea îmbogățită cu antioxidanți, la iaurturi și chefir cu probiotice, consumatorii caută produse care să le ofere mai mult decât calorii hrănitoare.

Citește și
hipertensiune arteriala
Cum tratăm hipertensiunea care nu răspunde la medicamente. Explicațiile medicilor

Piața globală a alimentelor funcționale a depășit 280 miliarde dolari și este estimată să atingă jumătate de trilion până în 2028.

Obiceiurile de consum se schimbă și ele, gustările înlocuiesc mesele tradiționale, iar modelul clasic cu 3 mese pe zi pare că dispare. În 2025, piața gustărilor a ajuns la 270 miliarde dolari, în creștere susținută datorită cererii pentru porții mici, rapide și nutritive.

Batoanele proteice, smoothie-urile și alte gustări care pot substitui mesele înregistrează o creștere de 10% față de anul trecut.

În același timp, obiceiul de a sări peste micul dejun s-a intensificat, iar gustările consumate pe parcursul întregii zile au devenit o normalitate. Asta e realitatea, sunt preferate mini-mesele bogate în nutrienți în locul meniurilor clasice servite la masă. Și nu, nu se mai stă la masă, mâncatul pe fugă a devenit și el o normalitate.

Aroma și gustul depășesc sănătatea în preferințe

Dacă în trecut sănătatea era principalul criteriu de selecție al unui aliment, acum aroma și gustul câștigă teren. Consumatorii caută experiențe intense, de la gusturi picante și exotice, până la combinații retro și produse etnice. Termeni precum „bogat", „cremos", „savuros" sunt în creștere pe rețelele sociale, semn că produsele cu personalitate gustativă pronunțată sunt preferatele publicului.

Un alt aspect important: sustenabilitatea pierde teren în fața costurilor. Deși industria continuă să investească în reducerea emisiilor și a risipei alimentare, consumatorii nu mai sunt la fel de receptivi. Un sondaj EIT arată că doar 9% dintre europeni mai pun accent pe sustenabilitate în viața de zi cu zi.

Prețurile ridicate, în medie cu 75-80% mai mari decât ale produselor convenționale, reprezintă principalul obstacol.

Până și curele de slăbire restrictive își pierd din adepți. Interesul pentru diete a scăzut cu 5% față de anul trecut, mulți consumatori preferând abordări mai echilibrate și flexibile.

Dietele bazate pe alimente integrale, fructe, legume, cereale și proteine slabe câștigă tot mai multă popularitate, fiind mai ușor de urmat. La asta se adaugă „oboseala de criză", comoditatea e la putere, iar bunăstarea personală contează mai mult decât slăbitul sau alte cauze globale.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! A murit pe teren, chiar în timpul meciului, dintr-un motiv bizar
NEWS ALERT Tragedie! A murit pe teren, chiar în timpul meciului, dintr-un motiv bizar
Citește și...
Cât alcool este prea mult de Sărbători. Un doctor explică dacă e mai bine să bem mult deodată sau la intervale de timp
Cât alcool este prea mult de Sărbători. Un doctor explică dacă e mai bine să bem mult deodată sau la intervale de timp

Sărbătorile au sosit, iar odată cu ele și petrecerile, orele de socializare și alte întâlniri care, de obicei, oferă o abundență de cocktailuri, bere și vin.

Cum tratăm hipertensiunea care nu răspunde la medicamente. Explicațiile medicilor
Cum tratăm hipertensiunea care nu răspunde la medicamente. Explicațiile medicilor

Cum tratăm hipertensiunea care nu reacționează bine la medicamente ne spune medicul de radiologie intervențională, Rareș Nechifor în emisiunea Doctor de bine.  

(P) Ne mișcăm și ne ajutăm hormonii. Cum mai exact. 10 000 de pași pe zi înseamnă să prevenim diabetul
(P) Ne mișcăm și ne ajutăm hormonii. Cum mai exact. 10 000 de pași pe zi înseamnă să prevenim diabetul

Cum ne ajutăm în bine hormonii la intrarea în anotimpul rece? Ne răspunde la întrebare medicul primar endocrinolog, Antonela Burlacu, în emisiunea Doctor de bine.

Recomandări
Crăciun pe Valea Prahovei. Zeci de unităţi de cazare şi-au aşteptat în zadar oaspeţii. „Nu putem face faţă concurenţei”
Crăciun pe Valea Prahovei. Zeci de unităţi de cazare şi-au aşteptat în zadar oaspeţii. „Nu putem face faţă concurenţei”

Zeci de unităţi de cazare de pe Valea Prahovei au avut camere libere în acest an de Crăciun, o situaţie greu de imaginat în urmă cu câţiva ani, când rezervările se făceau încă din octombrie, noiembrie sau chiar cu un an înainte.

Accident grav de Crăciun pe o pârtie din Predeal. O femeie a leșinat după ce a fost lovită de o sanie
Accident grav de Crăciun pe o pârtie din Predeal. O femeie a leșinat după ce a fost lovită de o sanie

Un grav accident s-a produs în ziua de Crăciun pe o pârtie din Predeal, unde o femeie care se dădea cu sania a avut nevoie de îngrijiri medicale după ce a fost lovită de o sanie. Ea a leșinat.

Medicul Adrian Marinescu avertizează: ”Avem 70-80 de pacienţi cu gripă în fiecare zi, poate chiar şi mai mult”
Medicul Adrian Marinescu avertizează: ”Avem 70-80 de pacienţi cu gripă în fiecare zi, poate chiar şi mai mult”

Numărul cazurilor de gripă în București s-a mărit în această perioadă, ajungând la aproximativ 80 de persoane care se prezintă într-o zi la camera de gardă, afirmă Dr. Adrian Marinescu, managerul Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală.