Glicemia influențează toate valorile biologice. „Zaharisește proteinele” și epuizează rinichii

Zahărul din sânge se lipește de proteinele din care suntem construiți. Şi le ....zaharisește.

Patru din 10 adulți au glicemia mare, zahăr mare în sânge. Apare din cauza cantităților mari de mâncare, distribuite haotic. Din cauza lipsei mișcării. Și în stresul cronic.

Glandele suprarenale produc hormonul cortizol. În stresul cronic, produc mai mult.

Fiecare zi e o zi stresantă. Înseamnă că produc hormonul cortizol în cantitate mare. A doua zi, tot stres. Iar cantitate mare și constantă de hormoni de stres. Adaptarea biciuiește așa numitul metabolism glucidic, adică metabolismul zahărului. Și e un factor e risc ca zahărul din sânge să crească.

După ce mâncăm, alimentele, transformate în glucoză, ajung în ficat. Din ficat, glucoza trece în sânge. Excesul e stocat chiar de ficat.

Celulele preiau glucoza din sânge, după ce răspund la hormonul insulină, produs de pancreas. Apoi o transformă în energie. O moleculă de glucoză produce 38 de molecule de energie. Aceasta este viața.

Tot circuitul e destabilizat de mese neregulate, de prea multe calorii, de lipsa mișcării. De hormoni de stres. Rămâne prea mult zahăr în sânge.

Conf. univ. dr. Cristina Căpușă, medic primar nefrolog: „Zahărul ăsta din sânge, care este tot timpul mare, nu stă acolo și plutește prin sânge. Interacționează cu proteine şi le modifică structura. Modificându-le structura, le modifică funcția.”

Zaharisește proteinele. Se întâmplă la nivelul rinichilor. Vor filtra mai mult sânge. Vor funcționa peste... 100%. Rata de filtrare e arătată de analiza de sânge numită creatinină.

Conf. univ. dr. Cristina Căpușă, medic primar nefrolog: „Vedem că funcționează 140%, e foarte bine, ce bine îmi funcționează rinichiul! Asta, în timp, duce la moartea unor celule din interiorul rinichiului. Deci primul lucru care se întâmplă – celulele legate de glucoză, care a stat mult în sânge, funcționează altfel decât normal, mai întâi prea mult, prin sita rinichiului trec mai multe proteine, mai mulți factori de creștere, care tot proteine sunt, și asta se vede în rinichi ca fibroză și scleroză, ceea ce duce la moartea unor celule.”

Adică scade definitiv capacitatea rinichilor. Examenul de urină anual e recomandat, dacă aveţi glicemie mare. Și analiza creatinină. Există medicamente care mențin funcția rinichiului o perioadă mai lungă de timp.

Sângele cu prea mult zahăr se duce în toate celulele și produce radicali liberi. Și aceștia distrug celulele renale.

Trei mese moderate pe zi, fără ronțăieli între. Prediabet înseamnă glicemie între 100 și 126.

Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: „Dacă eu mănânc repetat, repetat, repetat, pancreasul meu va produce din ce în ce mai multă insulină. Și o să ajung la hiperactivitate pancreatică, adică la insulină multă. În timp, duce la epuizarea pancreasului.”

Epuizarea pancreasului înseamnă diabet. Mișcarea este tot tratament. În timpul efortului, glucoza trece singură din sânge în mușchi. Și devine energie.

Prin activitate fizică, creștem masa musculară. Acesta consumă zaharul din sânge. Este principalul consumator de energie. Tot prin activitate fizică crește rata metabolismului, adică vom procesa rapid și corect alimentele.

Articol recomandat de sport.ro

OUT de la FCSB! Starul lui Gigi Becali și-a făcut bagajele: „Scapă de presiunea patronului”